Bătălia cu noul coronavirus se mută din spitale în piața muncii
Aproximativ o cincime până la un sfert din noile locuri de muncă preconizate să fie create până în 2030, în anumite sectoare, prezintă riscul de automatizare. Spre ce joburi vor trebui să se orienteze tinerii europeni, după trecerea pandemiei?
Întrucât societățile europene și nu numai se luptă să facă față noii realități în urma pandemiei, în ceea ce privește socializarea, cumpărăturile sau munca, se pune problema dacă acest nou mod de viață va rămâne și dacă tehnologia va fi de acum încolo modalitatea preferată de a munci. Ținând cont de economiile financiare înregistrate prin activitățile de telemuncă, externalizare a serviciilor și robotizare a proceselor în perioada de criză creată de COVID 19, Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale – Cedefop apreciază că circa 1,4 milioane de locuri de muncă puse în joc în cele 27 de state membre ale UE până în anul 2030 prezintă un risc sporit de automatizare. Datele din prognoză scot în evidență faptul că pentru unele profesii cu calificare medie sau mică, impactul poate fi profund negativ. De exemplu, în cadrul producției, un sector de bază tradițional din Uniunea Europeană, cea mai mare pondere în ocuparea forței de muncă aparține lucrătorilor din industria mașinilor, metalurgiei și meseriilor conexe, ocupații care de obicei necesită lucrători cu nivel mediu de educație. Pentru acest tip ocupațional, deschiderea de noi locuri de muncă va fi relativ scăzută, importanța sa generală fiind în scădere, iar riscul de automatizare foarte ridicat. Același risc îl prezintă și lucrătorii utilajelor metalice și meseriilor conexe într-un alt sector, cel al comerțului cu ridicata și cu amănuntul, al reparațiilor de autovehicule și al motocicletelor. Având în vedere că ambele sectoare sunt puternic afectate de coronavirus, deschiderea de locuri de muncă viitoare poate fi mai mică decât cea estimată inițial, înainte de Covid-19.
Este, așadar, o presupunere logică că acești lucrători ar putea fi loviți mai tare decât alții, iar automatizarea poate accelera mai ușor înlocuirea joburilor lor de către roboți. În activitățile de cazare și servicii alimentare, un alt sector grav afectat de pandemie, asistenții în prepararea hranei par să fie cel mai vulnerabil grup de lucrători. Ei pot fi ușor înlocuiți prin automatizare, mai ales că pentru a proteja sănătatea publică, se urmărește reducerea numărului de persoane prezente într-un loc mic cum este de pildă o bucătărie. În schimb, ocupațiile din grupurile cu înaltă calificare în activitățile imobiliare, profesionale, științifice și tehnice, care se adaptează mai ușor la noile condiții de lucru, cum ar fi telemunca, par a fi mai sigure în lupta împotriva automatizării.
Cu toate acestea, firmele intimidate de pandemie pot să nu investească în noi tehnologii până când criza nu va trece, iar impactul acesteia va fi vizibil, estimează Cedefop.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Sursa: www.cedefop.europa.eu
