Despre luna mai

Luna mai este a cincea lună a anului în calendarul Gregorian și are 31 de zile. Ziua are 14 ore iar noaptea are 10 ore. Denumirea lunii derivă din latinescul ”maius”. Se presupune că s-ar putea trage și din ”maiores”, care înseamnă bătrâni, și ca urmare această lună era menită să sărbătorească populația bătrână, menționează site-ul limbaromana.md, o altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeița ”Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeița primăverii și căreia preoții lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai. Romanii considerau luna mai neprielnică pentru căsătorii.

Împărații romani au redenumit lunile anului: Nero a redenumit ”Aprilis” (aprilie) — ca Neroneus, ”Maius” (mai) — cu numele Claudius și Iunius (iunie) — Germanicus. Commodus a fost unic prin redenumirea tuturor lunilor după propriile lui nume: Amazonius, Invictus, Felix, Pius, Lucius, Aelius, Aurelius, Commodus, Augustus, Herculeus, Romanus și Exsuperatorius.

Soarele — Luna
Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 6 h 07 m și apune la ora 20 h 19 m, iar, la sfârșitul lunii, răsare la ora 5 h 35 m și apune la ora 20 h 52 m.

La 21 mai, se face trecerea în semnul zodiacal Gemeni.

Luna — reprezintă perioada cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 04 mai — Lună Plină (Luna începe să descrească) 06 h 42 m; la 11 mai — Luna la Ultimul Pătrar 13 h 36 m; la 18 mai — Lună Nouă (Luna începe să crească) 07 h 13 m; la 25 mai — Luna la Primul Pătrar 20 h 19 m, potrivit Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.

Lună Plină
Luna mai începe cu faza de Luna Plină, care reprezintă perioada de apogeu a influenței Lunii asupra planetei noastre. În ciclul Lunar există un moment foarte important, evidențiat mai ales în tradiția astrologică orientală, care arată că înainte cu două zile de Luna Plină influența acestui astru este deosebit de benefică asupra planetei noastre. Este o zi privilegiată, fiind denumită ziua frumuseții și armoniei universale (denumirea orientală este de Tripura Sundari simbolizând Marea Putere Cosmică a frumuseții și iubirii divine). Este ziua în care simțul măsurii și al armoniei, bunul simț sunt mult mai ușor accesibile fiecărei ființe umane. Este ziua în care putem să ne temperăm pornirile și ambițiile egoiste prin conștientizarea adevăratelor noastre aspirații, fiind o zi pe care merită să o consacrăm iubirii, artei, frumuseții, acțiunilor pline de dăruire. În acest interval se recomandă doar menținerea activităților aflate deja în desfășurare și evitarea greșelilor. Nu se încep acțiuni noi în acest interval deoarece sunt considerate sortite eșecului.

În tradiția populară se spune, cu privire la hrană, că este important să lăsăm de fiecare dată loc și digestiei, adică să nu mâncăm până la saturație, ci să ne oprim cu puțin înainte. De asemenea, este important să evităm discuțiile inutile, călătoriile, promisiunile, acțiunile riscante.

Vremea în luna mai va debuta în România cu o vreme instabilă și mai rece. Potrivit ANM, pe parcursul lunii temperatura aerului va fi apropiată de normalul climatologic în sud-est și local în sudul și vestul țării, iar în celelalte regiuni se vor înregistra valori sub mediile multianuale ale perioadei. Media multianuală pentru luna mai este de 14,9 grade Celsius.

Precipitațiile vor fi excedentare în aproape toată țara. Excepție vor face regiunile sud-estice și pe arii restrânse cele sudice și estice, unde se vor situa în apropierea mediilor multianuale, estimată la 66 l/mp, media lunii mai. În restul teritoriului în care nu se încadrează în limitele normale, cantitatea de precipitații va fi cuprinsă între 80 și 100 l/mp.

De-a lungul anilor, în luna mai nu s-au înregistrat fenomene extreme ale vremii.

Luna mai în tradiția populară
În tradiția noastră populară, luna mai indică, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) și exuberanța vegetației (Frunzar), fiind considerată luna ierburilor.

Dacă plouă în mai și tună des, în iunie va fi frumos, uscat, va fi belșug la porumb, fân, vin, iar dacă sunt gândaci mulți, va fi an mănos. Se seamănă inul și cânepa (după 13 ale lunii), hrișca (după 19), ridichile, castraveții, fasolea, tutunul (la mijlocul lunii). Se curăță pomii de gândaci. Se bea pelin, potrivit site-ului cultura.mai.gov.ro.

Zicala populară ”Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitații abundente, lipsite de grindină și piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini și podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite și prisăcile dau randament maxim.

Sărbătorile populare din luna mai sunt puține cu data fixă: 1 mai — Armindeni; 12 mai — Sf. Gherman (Harmanul viermilor); 21 Mai — Constantin Graur (Constandinu Puilor) și 25 mai — Ioan Fierbe Piatra.

Ziua de Armindeni se serbează (pentru odihna pământului, ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoși) prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel și caș și se bea vin roșu cu pelin. Numită și ziua pelinului sau ziua bețivilor, 1 Mai semnifică în tradiția populară începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creștin, după cum menționează site-ul crestinortodox.ro.

Ziua de 21 mai — Constantin Graur (Sf. Mari Împărați Constantin și Elena) — se serbează pentru apărarea recoltelor; marchează încheierea semănatului la cereale, puii încep să zboare. Tot pe 21 mai în acest an cade și sărbătoarea Înălțarea Domnului, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos la 40 de zile după Înviere.

Luna mai se încheie cu marea sărbătoare creștinească Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile), potrivit Calendarului creștin-ortodox 2015.

Foto : nuntasic.ro