Dezbateri privind modificarea Legii 41/1994

Interviul ediţiei acum la Radio Cluj. Discutăm despre propunerea de modificare a Legii de funcţionare a Societăţilor de Radio şi Televiziune. Dezbaterea este moderată de Dan Horea, iar invitaţii săi sunt senatorii László Attila de la UDMR şi Alexandru Cordoş, PSD.
Realizator: Bun găsit, doamnelor şi domnilor. Sunt Dan Horea. Astăzi discutăm despre foarte controversata modificare a Legii 41/’94 care reglementează funcţionarea Societăţilor Române de Radio şi de Televiziune, societăţile publice. Pentru cei care nu sunt tocmai în temă, un mic background. Până în 1995 Televiziunea şi Radioul Public erau reunite în Radioteleviziunea Română. De la 1 ianuarie ’95, urmare a acestei Legi 41/’94 s-au separat în Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune. Funcţionând pe baza aceleiaşi legi, au avut o evoluţie diferită. Au fost ani în care Televiziunea Publică funcţiona excepţional, chiar îi invidiam noi, cei din Radio, pe colegii din TV pentru salarii şi condiţii s.a.m.d., însă din 2005 încoace Televiziunea Publică a luat-o abrupt la vale. S-a ajuns ca la ora actuală să aibă nişte datorii uriaşe, fiind aproape de faliment. Drept urmare, s-au încercat diverse soluţii de redresare, niciuna nu a avut efect, între timp a apărut senatorul Georgică Severin, şeful Comisiei de cultură, arte, mass media din Senat, cu o propunere de modificare a legii, care însă, sub motivaţia că vrea să rezolve problema Televiziunii, afectează şi Radioul în acelaşi timp. În Parlamentul României a avut loc o discuţie mai amplă pe această temă, cu invitaţi, guvern, conducerea Televiziunii, din partea Radioului am înţeles că nu am avut invitaţie acolo, la discuţie, iar în ultimele zile deja se discută în comisii proupnerea de modificare. Din Comisia de muncă a trecut, din Comisia de muncă a Senatului îl avem aici pe domnul senator Alexandru Cordoş. Bine aţi revenit la noi.
Alexandru Cordoş: Bună ziua. Bine v-am găsit.
Realizator: Îşi va spune cuvântul şi Comisia de cultură, arte şi mass media din partea căreia îl avem pe domnul senator László Attila Bine aţi revenit.
László Attila: Bună ziua, mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Acum, eu am câteva întrebări aici pe care noi, cei din Radio şi după câte am vzut pe reţelele de socializare şi alţii şi le pun: această modificare propusă de domnul Severin are şanse să restaureze normalitatea în Televiziunea Publică, pentru că acolo este problema, nu la Radio?
Alexandru Cordoş: Trebuie să spunem că o lege din ’94 care a adus probabial şi lucruri bune, dar iată, s-a constatat că sunt şi anumite carenţe, cred că este momentul de a se completa. În ultimii ani, raportul asupra activităţii celor două societăţi, în special a societăţii de Televiziune, a fost respoins de parlament, ca urmare, perioade lungi de timp nu au avut niciun fel de conducere, pentru că există în momentul de faţă – şi o ştiţi foarte bine – preşedinte director general. În momentul când pică preşedintele director general, fiind aceeaşi persoană, împreună cu consiliul de administraţie, nici măcar plăţile curente, nici măcar salariile, nici măcar celelalte lucruri nu mai pot fi efectuate. Şi atunci, pe fondul acestei instabilităţi, fiind televiziune de stat, statul până la urmă, parlamentul, guvernul trebuie să facă ceva.
László Attila: Publică, nu de stat.
Alexandru Cordoş: Publică. Iertaţi-mă.
László Attila: Este o mare deosebire.
Alexandru Cordoş: Este mare deosebire, dar fiind publică, să spunem statul, prin legislativ, prin executiv trebuie să se implice sub o formă sau alta. S-a considerat că aceste lucruri pot fi reglate, modificarea însemnând separarea celor două funcţii de preşedinte al consiliului de administraţie, consiliul de adinistraţie care să răspundă în faţa parlamentului şi de director general, care să ajungă printr-un concurs, printr-un contract de management şi să asigure permanenta funcţionare a celor două societăţi. Acum, dacă ne uităm că Radioul are, din câte ştiu eu, aproximativ 20 de milioane profit în acest moment, înseamnă că aici, pe aceeaşi lege, lucrurile au mers foarte bine. Dacă ne uităm la Televiziune, vedem că acolo pe aceeaşi lege lucrurile au mers foarte prost şi atunci cred că proiectul legislativ este binevenit, dar în acelasi timp cred că trebuie să realizăm o dezbatere – şi am discutat – ca în săptămâna viitoare să avem încă o întrevedere cu cei interesaţi, cu preşedintele Radioului, cu preşedintele Televiziunii şi cu oameni politici tocmai pentru a vedea puţin şi celelalte puncte de vedere cu privire la acest lucru. Unii spun că ar fi bine să fie lege separat pentru Radio şi separat pentru Televiziune.
Realizator: Sau capitole de lege.
Alexandru Cordoş: Sau capitole, exact. În aceeaşi lege să fie prevederi separate. Cred că lucrurile astea pot fi luate în discuţie, nu s-a luat în atenţie sau în calcul reducerea personalului, desfiinţarea Televiziunii sau a Radioului, adică nu ar trebui să existe în acest moment niciun fel de panică, decât că dvs., cei implicaţi direct, trebuie să-şi spună punctul de vedere, poate mai atent şi mai vocal cu privire la modul în care se finalizează. Închei spunând aşa: acum se află în Camera Deputaţilor, saptămâna viitoare, din câte cunosc eu, va intra în dezbaterea din comisii şi urmează apoi să vină la Senat, care este şi cameră decizională. Cred că este timp suficient, mă bucur şi vă felicit că aţi deschis aceste dezbateri şi cred că noi, parlamentarii, o să preluăm toate punctele de vedere şi o să încercăm să îmbunătăţim această lege.
Realizator: Domnule senator László?
László Attila: Aş face câteva completări sau clarificări, mai degrabă. Practic, avem o lege care reglementează funcţionarea celor două instituţii, una merge bine, cealaltă instituţie nu merge bine, în aceleaşi condiţii şi atunci trebuie să ne punem întrebarea de ce, pentru că la ora actuală văd o instituţie consolidată din punct de vedere al funcţionării, respectiv a situaţiei financiare şi aici mă refer la Radio…
Realizator: Şi audienţa, ia uitaţi…
László Attila: .. audienţa, cealaltă instituţie are probleme de toate felurile. În 2000 parlamentul a aprobat un plan de reorganizare financiară a Televiziunii Publice. Guvernul României, la momentul respectiv i-a acordat o garanţie de stat pentru accesarea unui credit pentru consolidarea situaţiei. Asta presupunea ca în decurs de cinci ani de zile se va redresa din punct de vedere financiar şi se aduc corecturile atât la capitolul venituri, cât şi la capitolul cheltuieli, ca să se redreseze şi să ajungă la un echilibru. În 2013, tot în parlament. Ni s-a solicitat şi majoritatea parlamentară a fost de acord, ca acest plan să fie prelungit la şapte ani de zile, urmând să se introducă o serie de măsuri de eficientizare şi de echilibrare financiară.
Realizator: Adică acesta ar fi ultimul an al programului.
László Attila: Acum suntem în situaţia în care, pe lângă datoriile către bugetul naţional, pe lângă datoriile către instituţiile financiare, care încep să fie scadente, au mai apărut încă o serie de datorii legate de faptul că s-a redus personalul în 2013, s-au angajat alţii, cei care au fost daţi afară, o bună parte din aceşţi oameni şi-au câştigat drepturile băneşti şi instiutţia a fost obligată să-i reangajeze.
Realizator: Alţii au câştigat tot în instanţă dreptul de a primi retroactiv salarii mărite.
László Attila: 2.000 de persoane dintre angajaţii Televiziunii au câştigat procesele împotriva angajatorului pentru măririle de salarii şi a creat o situaţie destul de tensionată, pentru că timpul este foarte scurt şi scadenţa se apropie. Nu am înţeles niciodată de ce tot tărăgănăm rezolvarea acestei situaţii, pentru că este foarte clar: veniturile au tot scăzut, cheltuielile au tot crescut, fără să se ajungă la acel numitor comun, să se ajungă la o stare de echilibru. Totodată, trebuie să recunoaştem: noi am mandatat câteva persoane în consiliul de administraţie al acestei instituţii ca să reprezinte parlamentul României să ia deciziile financiare necesare, iar managerul să le pună în aplicare. Cu părere de rău o spun, în ultimii zece ani o bună parte din aceşti oameni au crezut că sunt consilierii preşedintelui în funcţie, aprobându-i deciziile sau creând un consens sau o majoritate în acest consiliu, care de multe ori n-a fost cea mai fericită decizie. La ora actuală ni se solicită rezolvări urgente cu 700 de milioane datorii în stânga şi în dreapta, cu nerespectarea planurilor de reorganizare financiară şi în acelaşi timp cu nişte obligaţii faţă de foştii salariaţi sau actualii salariaţi. Săptămâna trecută, în sfârşit, am asistat la o discuţie mai largă şi au fost prezenţi începând cu prim-ministrul, ministrul finanţelor şi membrii comisiilor de specialitate din Parlament, unde, cu părere de rău o spun, multe dintre intervenţii nu-şi aveau rostul. Parlamentul României nu poate fi de acord cu acea situaţie propusă de unii dintre colegii sau colegele noastre din sală – să tragem o linie s-o închidem, s-o lăsăm să intre în faliment şi mâine să deschidem sub altă denumire o instituţie de stat. Ce înseamnă treaba asta? Practic…
Realizator: Există precedente în Europa?
László Attila: Există precedent, dar totuşi avem legislaţie privind insolvenţa, avem legea falimentului, şi atunci haideţi să facem şi modificările care fac legale astfel de măsuri. Sunt alţii care au venit cu propunerea intrării în insolvenţă, cu numirea unui administrator special care să rezolve situaţia. Iarăşi revenim la modificările legislative care se impun în astfel de situaţii, pentru că instituţiile publice nu pot fi băgate în insolvenţă şi modificările aduse în ultimii ani au scos această categorie din aceste instituţii care pot beneficia de instituţia insolvenţei.
Realizator: Domnule senator, evident că s-a scos insolvenţa de pe lista soluţiilor posibile, pentru că în mod normal nu are cum să se ajungă într-o instituţie publică supercontrolată la asemenea derapaje. Dar se pare că, totuşi, controalele nu au fost făcute.
László Attila: Sau cine şi-a permis să nu respecte, de exemplu, un plan de reorganizare financiară aprobat de Parlament.
Realizator: Sub ochii parlamentarilor s-a petrecut totul.
László Attila: Sunt aceste modificări legislative despre care a vorbit şi colegul meu, domnul senator Cordoş. Să ştiţi că nu este pentru prima oară. Prima astfel de variantă a apărut prin ’97, dacă bine ţin minte. Din când în când mai repare, şi atunci una din propuneri a fost să luăm cele două instituţii şi să revenim la varianta radioteleviziune publică cu un singur management. Nu îi văd rostul. Să luăm o instituţie care funcţionează normal, profitabilă, care are nişte angajamente de investiţii şi de dezvoltare, pentru că, nu trebuie să uităm, aţi primit foarte multe frecvenţe ca să acoperim teritoriul României cu prezenţa dvs. Asta implică resurse financiare necesare şi nu trebuie să luăm o instituţie care funcţionează, să o comasăm pe una care nu funcţionează şi cineva să ducă ce a construit unul să o demoleze… Asta, din punctul nostru de vedere, putem s-o uităm. Celelalte variante de soluţionare care au fost propuse acolo, în jurul mesei, este ajutorul din partea Guvernului. Acolo este o mică problemă. În bugetul actual, din 2016, nu există sume prevăzute pentru acest demers. Orice ajutor care s-ar da, au fost precedente şi la Radio France şi la BBC, se consideră a fi un ajutor de stat care trebuie negociat la nivelul Bruxelles-ului. Sunt câteva elemente care ni le putem asuma şi aici m-aş referi la situaţia majorării taxei radio-TV, aceeaşi din 2003. Nu îi prea văd rostul, vă spun sincer, să facem un CA şi să facem un comitet director cu două persoane…
Realizator: Păi n-ar fi un război continuu de orgolii?
László Attila: Şi atunci decât să ne expunem la o astfel de situaţie, atunci haideţi într-o primă etapă să creăm acest CA, să ne asumăm în primul rând partidele pe cine delegăm acolo, să aibă cunoştinţele necesare atunci când nu are această instituţie un Consiliu de Administraţie, atunci deciziile sunt limitate ale managerului în funcţie. Prima dată, să facem cât de repede aceste CA, să le acordăm votul de învestitură şi să vină cu un plan de reorganizare care să îl şi respecte. Mai este un alt aspect: dacă vrem să o rezolvăm cât de repede, atunci va trebui să găsim o soluţie de finanţare pentru a trece câteva săptămâni sau luni de acest hop care este în faţa noastră.
Realizator: Domnilor, cum putem noi, cei din radio, evita să fim târâţi în acel vârtej în care pare să se scufunde Televiziunea, fie financiar, fie prin reorganizări nu neapărat fericite?
Alexandru Cordoş: Foarte simplu. Aveţi deja o situaţie financiară foarte bună, şi atunci acest lucru trebuie să-l faceţi exact prin dezbaterile care urmează în faţa Parlamentului de către reprezentanţii dvs şi…/schelaru/ Am avut o discuţie ieri şi cu liderul sindicatului de la dvs., o să vă invite, am stabilit şi o să facem demersuri şi împreună cu domnul senator László obligatoriu săptămâna viitoare să se întample aceste lucruri şi să veniţi cu 2-3 puncte de vedere. Eu cred că deja este formată o opinie cel puţin la nivel general că este nevoie de o uşoară schimbare, să vedem în ce direcţie şi să vedem cum să afecteze pozitiv, nu negativ…
Realizator: Sau măcar să ne lase în pace.
Alexandru Cordoş: Cel puţin să vă puteţi păstra situaţia actuală. Poate o mai mare deschidere spre dialog din partea tuturor, din partea celor care au propus această lege, între care mă număr şi eu, din partea celor care, până la urmă, transpuneţi în practică şi vă afectează pozitiv sau negativ activitatea dvs.
Realizator: Sperăm să fie doar pozitiv.
László Attila: Cred că am avea numai de câştigat dacă am mai adăuga acolo câteva elemente privind criteriile. Eu m-aş bucura, de exemplu, să avem cât mai mulţi oameni cu experienţă în management în consiliul de administraţie, respectiv cu cunoştinţe economice sau juridice. Nu îi văd rostul să amestecăm cele două instituţii în această clipă. Nu este o prioritate. Prioritatea este să vedem ce soluţii găsim.
Alexandru Cordoş: Să mai spun, ieri am avut o întrevedere cu domnul preşedinte al Radiodifuziunii Române şi cred că va reuşi să aducă o direcţie pe care v-o doriţi în activitatea viitoare.
Realizator: Vă mulţumesc tare mult. Toate cele bune!

Sursa: Rador

Lasă un răspuns
Adresa ta de email nu va fi publicatã. Câmpurile necesare sunt marcate cu*

VIDEOFM

Acum in emisie

Cer acoperit

Vânt: 3 m/s

Cer acoperit 15°C

Vânt: 2 m/s

19°C

Top 30 RTM

  • 1. ANA MUNTEANU – Unde te duci?,

  • 2. LADY GAGA ft. BRADLEY COOPER – Shallow,

  • 3. BRIANA – Lost in Istambul,

  • 4. JONAS BLUE ft. LIAM PAYNE and LENNON – Polaroid,

  • 5. SHAKIRA – Nada,

  • 6. THE CHAINSMOKERS ft.KELSEA BALLERINI – This feeling,

  • 7. TRUPA ZERO ft. EVELYN – Pentru totdeauna,

  • 8. HORIA BRENCIU – Sunt cine vreau sa fiu,

  • 9. JP COOPER ft. MALI-KOA – All this love,

  • 10. ELENA – Un gram de suflet,

  • 11. NICK JONAS ft.ROBIN SCHULZ – Right now,

  • 12. KDDK ft.ARILENA ARA – Last train to Paris,

  • 13. MANUEL RIVA ft. ALEXANDRA STAN – Miami,

  • 14. IRINA RIMES – Nu stii tu sa fi barbat,

  • 15. LORA – Pleaca,

  • 16. ANNE-MARIE ft.JAMES ARTHUR – Rewrite the stars,

  • 17. SORE – O sa te uit,

  • 18. ARIANA GRANDE – Breathin,

  • 19. ANDREEA BALAN ft. EDWARD SANDA – Pe drum,

  • 20. PROCONSUL ft. UDDI – Visele care nu dorm,

  • 21. TAKE THAT – Out of our heads,

  • 22. ANDREEA BOCELLI ft. MATTEO BOCELLI – Fall on me,

  • 23. BAZZI ft.CABELLO – Beautiful,

  • 24. RITA ORA – Let you love me,

  • 25. LIDIA BUBLE – Tu,

  • 26. DAVID GUETTA ft. ANNE-MARIE – Don’t leave me alone,

  • 27. DODDY ft. LORA – Dor sa te ador,

  • 28. NICO – Oare cine?,

  • 29. SMILEY ft. DORIAN – Aprinde scanteia,

  • 30. VANOTEK – Love is gone,

Sugereazã piesã
= 4.7216RON-0.0044
  • usd 0.7407 1 0.0019

  • chf 4.3268 1 -0.0128

  • aud 2.8854 1 0.0004

Live Video

Dedica o melodie unei persoane dragi

Completeaza formularul de mai jos,iar dedicatia ta se va auzi in emisiunea
Trimite Dedicatia

Blog

Blog PPI cu Radu Florea: C-așa o vrut Du...

Radu Florea | Citeste articolul

C-așa vrut Domnul E doliu național astăz...

Parteneri
}