Foto: Radio Tg.Mures/Raul Hategan Maratonul de lectură, o experienţă culturală mureşeană
În fiecare an, în 15 ianuarie, se organizează diverse manifestări culturale ce au ca scop omagierea poetului naţional Mihai Eminescu. Toţi am participat, elevi fiind, la asemenea activităţi, nu din plăcerea sau pasiunea deosebită pentru poezia eminesciană, ci din obligaţia şcolară, stimulată, de cele mai multe ori, de puncte în plus la limba română. Discursuri sforăitoare, recitări interminabile, aceleaşi an de an, de parcă l-ai putea reduce pe Eminescu la câteva ceasuri de ridicări în slăvi. Dar, din fericire, lucrurile au început să se schimbe. S-au găsit oameni pasionaţi de literatură, de poezie, de Eminescu, de citit, de fapt, care să organizeze şi altfel de manifestări. Evenimente în spaţii mai puţin convenţionale, departe de sălile caselor de cultură, la care participi cu plăcere. Un astfel de eveniment a fost lansat anul trecut la Tîrgu-Mureş: de ziua lui Eminescu, de Ziua Culturii Naţionale, un maraton de lectură de 24 de ore din autori mureşeni, români şi maghiari deopotrivă, precum şi din opera lui Mihai Eminescu.
La ediţia de anul acesta, a doua, peste 200 de persoane le-au citit târgumureşenilor. Elevii au venit cu emoţii şi plăcere să citească, nu pentru note de 10 la română, ci atraşi de ineditul evenimentului şi de posibilitatea de a bea un cei în Zanza, locul de desfăşurare al maratonului, în timpul orelor de curs, fără a le fi frică de o posibilă absenţă în catalog.
Am participat şi eu, atât în calitate de jurnalist, cât şi de cititor şi am stat puţin de vorbă cu psihologul Sandra O’Connor, care este şi scriitor, despre scopul acestui eveniment, dar şi despre rolul pe care cărţile îl au în această lume tehnologizată.
„După înţelegerea mea, acest eveniment a fost creat pentru a familiariza oamenii cu scriitori locali şi cu proza locală şi, în acelaşi timp, pentru a aduce comunitatea împreună, pentru a-i determina pe oameni să citească, să le transmită celorlalţi mesaje care pentru ei bănuiesc că au avut un oarecare impact. De ce spun asta? Pentru că eu am citit o carte care mie îmi este foarte dragă, scrisă chiar de una dintre organizatoarele acestui eveniment, Florentina Vary, şi am citit o poezie pe care ştiu că a scris-o într-un moment în care i-a murit o prietenă foarte dragă şi reprezintă pentru ea un moment important, de trecere, din viaţa ei. Pentru mine faptul că pot să împărtăşesc acest lucru cu comunitatea noastră, cu oamenii cu care îmi petrec practic ziua chiar dacă nu-i cunosc pe toţi trăiesc, este un lucru important şi aş vrea ca acest sentiment să fie cunoscut şi de elevii, adolescenţii, tinerii şi oamenii de toate vârstele din acest oraş şi ca aceştia să ia parte la acest eveniment”, a spus Sandra O’ Connor.
Accesul la literatură este în ziua de azi extrem de uşor, multe din noile apariţii le putem găsi pe internet, iar prin intermediul telefoanelor putem citi aproape oriunde ne-am afla. Totuşi, pentru mine, a citi fără a avea o carte în mână nu este interesant. Sandra O’Connor spune însă că accesul la literatură este mai important decât suportul fizic al operei. „Eu aş spune că, paradoxal, într-o lume extrem de tehnologizată, poate cartea pe suport de hârtie nu mai are atâta căutare, însă cartea în sine începe să aibă un rol din ce în ce mai important, pentru că avem acum acces la o mulţime de cărţi. Să ne întoarcem în copilăria noastră, când trebuia să mergi la Biblioteca Judeţeană sau la biblioteca şcolii să obţii romanele pe care le doreai şi ţin minte că erau unele cărţi care erau pe lista de aşteptare şi aşteptam săptămâni până să ajungă în mâinile mele. Acum nu mai este atât de dificil pentru că, la un simplu click, accesezi această informaţie. Cartea ca print probabil că pierde puţin din valoare, dar cartea ca entitate cred că va câştiga foarte mult teren.”
Am mai spus-o şi am să continui să o fac: nu cred că este atât de important ce citeşti, gusturile nu se discută, atâta timp cât citeşti. Fără lectură viaţa noastră nu are sens.
Sanda Viţelar
