Mediaş – un orăşel medieval fermecător, considerat de istorici o adevărată „Cetate a Luminii”. Este şi oraşul care l-a găzduit pe savantul sibian Hermann Oberth
De cum te apropii de centrul oraşului, urmând firul DN 14 de la Sibiu, te pomeneşti atras de la mare distanţă de turnurile oraşului: Turnul Clopotelor, al Croitorilor şi Funarilor, Turnul Mariei, al Pietrarilor sau al Trompeţilor. Vechiul burg este străjuit de ziduri groase şi bastioane puternice, fiecare cu poveştile şi legendele sale, dar toate construite cu rol de apărare.
Ascultaţi, mai jos, un reportaj realizat de Gabriela Pîncă.
Oricât de grăbit ai fi ca simplu călător, nu rezişti tentaţiei de a pune piciorul măcar pentru un ceas în centrul istoric al Mediaşului, aşezare care a primit titulatura „civitas” la sfârşitul secolului al XV lea.
Piata Ferdinand
De pildă, Turnul Funarilor a devenit în secolul al XIX lea „turnul slăninilor”, denumit astfel pentru că întreagă comunitate din jurul unei cetăţi fortificate îşi depozita aici slănina pusă la păstrat peste iarnă. Turnul Funarilor este azi depozit pentru obiecte valoroase ale Bisericii Sfânta Margareta.
Cel mai înalt este Turnul Trompeţilor, turnul bisericii „Sfânta Margareta”, înalt de aproape 70 m.
Toate pericolele care ameninţau cetatea erau anunţate de un trâmbiţaş, chiar de acolo, din Turnul Trompeţilor. Şi despre înclinaţia turnului ar fi câteva legende. O astfel de povestioară spune că tocmai dorinţa pietrarilor de a ridica un turn pînă la cer l-a mâniat pe Dumnezeu.
Veţi observa că Turnul Trompetilor este „însoţit” de alte patru turnuleţe, simbol al dreptului de pedeapsă capitală a cetăţii asupra locuitorilor săi. Nu lipsesc din povestea despre Mediaşul istoric nici statuetele personaj care au vegheat turnul, două dintre ele fiind Turre Pitz şi Roland.
Mediaşul vechi păstrează şi astăzi câteva simboluri care definesc istoria locului, de-a lungul unor întregi secole: simbolul strugurelui, al vrăjitoarelor, al gemenilor sau mitul torcătoriei.
Dar Mediaşul este şi locul de care şi-au legat numele câteva personalităţi.
De pildă, este deschisă spre vizitare casa în care s-a născut şi a copilărit pastorul luteran Stephan Ludwig Roth. Şi că veni vorba de oameni care au schimbat lumea cu realizările lor şi care au locuit şi au trăit o vreme la Mediaş, vă propun un popas în Casa Memorială a lui Hermann Oberth, părintele navigaţiei spaţiale, născut în 1894, o casă deschisă la 100 de ani de la naşterea sa.
În faţa Casei Memoriale Hermann Oberth
Porţile casei memoriale în care savantul a locuit între 1925-1938 sunt deschise oricui este curios să afle ce semnificaţie are racheta din curte. Căpitanul comandor Ioan Nemeş, ghidul nostru, este foarte încântat să le împărtăşească curioşilor repere interesante din parcursul savantului sas transilvănean, un elev genial, un profesor recunoscut pentru umorul său nativ.
Hermann Oberth s-a născut la Sibiu, studiază şcoala primară şi gimnazială la Şcoala din Deal din Sighişoara, apoi la Mediaş liceul, Fizica o studiază la Cluj, München, Götingen şi Heidelberg. De altfel, şi la Sighişoara, unde părintele navigaţiei spaţiale şi-a petrecut copilăria, a fost amenajată o expoziţie „in memoriam” în Muzeul de Istorie.
Pare-se că destinul lui a fost pecetluit de o exprimare a bunicului său, poetul Friedrich Krasser, în anul 1869, cu mult înainte de a i se naşte nepotul din partea fiicei: „Peste 100 de ani oamenii vor ateriza pe Lună. Nepoţii noştri vor fi martorii acestui eveniment”. 100 de ani mai târziu, Neil Armstrong punea piciorul pe lună şi a rostit celebrele cuvinte „Un pas mic pentru om, dar unul uriaş pentru omenire”.
Un rol important l-au avut şi darurile de la părinţii săi pe când avea doar 10 ani: un telescop de la tatăl său şi cărţile lui Jules Verne de la mama sa. Nu se mulţumea doar să lectureze aceste capodopere, ci căuta cu încăpăţânare să demonstreze că Jules Verne se mai şi „înşela” în cărţile sale…
Datorită lui Hermann Oberth, Mediaşul avea să devină al patrulea oraş din lume de unde a fost lansată o rachetă.
Chiar în ziua vizitei la Casa Memorială Hermann Oberth, printre numeroşii vizitatori s-au aflat şi membri ai familiei savantului.
Pe toate panourile de expunere a activităţii ştiinţifice, se regăseşte un citat aparţinând savantului transilvănean: „ Dorinţa mea dintotdeauna a fost aceea ca, prin opera mea, să pot face cinste ţării mele şi populaţiei din care mă trag, să fiu şi să rămân un bun sas transilvănean”.
Muzeul a adunat în colecţia sa preţioasă câteva sute de obiecte care amintesc de viaţa şi frământările pionierului în ştiinţa zborurilor spaţiale şi a tehnicii rachetelor. Fiica savantului, dr. Erna Roth Oberth, s-a preocupat personal de amenajarea muzeului. Vă vor surprinde, poate, cărţile de medicină aflate în această colecţie. Nu şi după explicaţiile aduse de ghidul Casei, căpitanul comandor Ioan Nemeş. Pentru a studia comportamentul corpului uman în situaţia în care ar fi fost propulsat cu o rachetă spre cosmos, Hermann Oberth recurge la experimente riscante, aşa reuşeşte ca, la 14 ani, să stabilească starea de imponderabilitate pe când se afla la Sighişoara.
Opera fundamentală a lui Hermann Oberth, „Căi ale zborului interplanetar„, apare în 1929, o adevărată biblie a
astronauticii ştiinţifice, distinsă cu „Premiul internaţional pentru ştiinţa zborurilor interplanetare„. De-a lungul vieţii, Hermann Oberth a adus 95 de soluţii în construcţia rachetelor mari, mai mult de 200 de formule şi relaţii fizico-matematice, şi alte 100 de idei şi concepte folositoare în domeniul astronauticii. Una din invenţiile savantului a rămas, deocamdată, nepusă în practică.
Casa memorială Hermann Oberth din Mediaş adăposteşte 3 module expoziţionale. Pe lângă cel dedicat părintelui zborului
spaţial, un modul îi este dedicat lui Conrad Haas, inventatorul rachetei cu mai multe trepte cu combustibil solid (Sibiu, 1529) şi lui Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român. De altfel, Dumitru Prunariu a avut privilegiul de a-l cunoaşte pe savant pe când se afla la Moscova şi se pregătea pentru zborul în Cosmos.
O vizită interesantă, recomandată tuturor celor care trec pe la poarta Casei Memoriale a lui Hermann Oberth la Mediaş, la a cărei inaugurare au fost prezenţi 3 cosmonauţi: John MCBride, Oleg Makarov şi Dumitru Prunariu, dar şi fiica savantului, Erna Roth-Oberth.
Casa este parte a Secţiei „Istoria Rachetelor şi Cercetări Spaţiale” din cadrul Muzeului Naţional al Aviaţiei Române şi se află pe str. Hermann Oberth nr.23.
La plecare, fiecare turist primeşte culegerea „Hermann Oberth „Reflecţii. Anecdote. Întâmplări hazlii”, semnată de Hans Barth, biograful savantului.
Ce final mai potrivit decât un fragment dintr-un discurs susţinut după o vizită la Casa Albă: „O privire din Cosmos pe Pământul nostru ne arată ce giuvaer mic, preţios şi fragil ne-a fost dat pe mână…Cea mai mare comoară a acestui Pământ sunt oamenii…”
Mulţumiri căpitanului comandor Ioan Nemeş, ghidul Casei Memoriale Hermann Oberth.
Sursa fotografiilor din oraşul vechi: www.sibiu-turism.ro
Autor: Gabriela Pîncă
