Oameni & Fapte – 11 noiembrie

– Este cea de-a 316-a zi a lui 2020. Au mai rămas 50 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:18 şi va apune la ora 16:53.

– În România este „Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii”, instituită din 2014 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat. În Marea Britanie şi Franţa este „Ziua Amintirii”, care se marchează, anual, din 11 noiembrie 1918, când s-a semnat armistiţiul din localitatea franceză Compiègne, dintre Aliaţi şi Germania, document care a pus capăt Primului Război Mondial. Armistiţiul s-a semnat în cea de-a 11-a oră a celei de-a 11-a zile a lunii a 11-a. Este și „Ziua Veteranilor” în SUA, consacrată inițial veteranilor Primului Război Mondial şi care se numea „Ziua Armistiţiului”, zi recunoscută ca sărbătoare naţională. Din 1954, după războiul din Coreea, a devenit o zi a veteranilor americani din toate războaiele şi pentru toate armele. Este Ziua Naţională a Republicii Angola (țară în care se aniversează proclamarea independenţei din 1975) şi Sărbătoarea Naţională a Poloniei (unde se sărbătoreşte Ziua Independenţei din 1918).

– La data de 11 noiembrie 1493, în a doua sa călătorie în Antile, navigatorul italo-portughez Cristofor Columb a descoperit Insula Sfântul Martin.

Matematicianul şi filosoful german Gottfried Leibniz a demonstrat, pentru prima dată, la 11 noiembrie 1675, calculul integral, iar în 1889 Washington a devenit cel de-al 42-lea stat american.

– În 11 noiembrie 1918 s-a semnat armistiţiul de la Compiègne (din Franţa) dintre Aliaţi şi Germania, tratat care a pus capăt Primului Război Mondial. Actul a fost semnat într-un vagon de tren în pădurea Compiègne şi a intrat în vigoare la ora locală 11:00. Cu acest prilej, anual în Marea Britanie şi Franţa se marchează „Ziua Amintirii”. La 11 noiembrie 1933 a apărut, la Bucureşti (până la 3 octombrie 1936), „Cuvântul liber”, revistă săptămânală de politică, literatură, teatru și artă, condusă de Tudor Teodorescu-Branişte.

– Administraţia română din teritoriul eliberat al nordului Transilvaniei a fost înlăturată de sovietici în ziua de 11 noiembrie 1944. Ocupanţii au introdus o administraţie militară proprie, măsura fiind destinată să ofere URSS un mijloc de presiune pentru a favoriza instituirea controlului Partidului Comunist Român asupra ţării. Revenirea administraţiei române a avut loc în martie 1945.

– La 11 noiembrie 1957 România şi India au ridicat relaţiile lor diplomatice la rang de ambasadă, iar în 1968 s-au stabilit relaţii diplomatice, la rang de

ambasadă, între România şi Ecuador. În 1970 a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Imprescriptibilitatea Crimelor de Război şi a Crimelor împotriva Umanităţii, iar în 1989 Todor Jivkov a fost demis din funcţia de secretar general al Partidului Comunist Bulgar, fiind înlocuit de Petăr Mladenov, fost ministru de externe, acela fiind un prim pas spre înlăturarea regimului comunist din Bulgaria. În 11 noiembrie 1990 a intrat în vigoare a Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Combaterea Traficului Ilegal de Stupefiante şi de Substanţe Psihotrope.

– La 11 noiembrie s-au născut: alchimistul şi medicul elveţian Paracelsus, „magician” şi filosof al naturii (1493); pictorul flamand Frans Snyders (1579); amiralul și exploratorul francez Louis Antoine de Bougainville (1729); scriitorul maghiar Katona József (1791); juristul, cărturarul, filantropul şi omul politic român Vasile Stroescu (18450; pictorul francez Paul Signac (1863); lingvistul francez Antoine Meillet (1866); pictorul francez Jean-Édouard Vuillard (1868); pianista şi profesoara română Constanţa Erbiceanu (1874); istoricul literar român Ştefan Ciobanu (1883); dirijorul elveţian Ernest Ansermet (1883); scriitorul, traducătorul şi profesorul român Cezar Papacostea (1886); regizorul şi scriitorul francez René Clair (1898); medicul şi biologul român Benedict M. Menkeş (1904); matematicianul englez J.H.C. [John Henry Constantine] Whitehead (1904); dramaturgul român Mihail Davidoglu (1910); muzicologul şi profesorul român Victor Giuleanu (1914); sculptorul german Bernhard Heiliger (1915); romancierul finlandez Kaarlo [Kalle] Alvar Päätalo (1919); scriitorul satiric american şi graficianul Kurt Vonnegut (1922); istoricul literar român Dumitru Velciu (1923); publicistul şi scriitorul român Vasile Ilica, veteran de război (1924); actorul, scenaristul şi producătorul american Jonathan Winters, pionier al Stand-up Comedy-ului (1925); scriitorul, regizorul și producătorul britanic de film John Guillermin, autorul filmelor „Infernul din zgârie-nori” şi „King Kong” (1925); italianca Maria Teresa de Filippis, prima femeie pilot de Formula 1 (1926); pianistul, compozitorul şi interpretul american de jazz şi blues Mose Allison (1927); chimistul american de origine român Gheorghe D. Mateescu (1928); scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (1928); regizorul de film şi scenaristul român Mircea Mureşan (1928); istoricul şi criticul literar român Cornelia Ştefănescu (1928); actriţa egipteană de film Hind Rostom, considerată o Marilyn Monroe a lumii arabe (1929); actorul român Ştefan Bănică Senior (1933); prozatorul, traducătorul, dramaturgul şi eseistul român Vasile Rebreanu (1934); actriţa suedeză de film Bibi Andersson (1935); medicul român Constantin Ionescu-Târgovişte, expert în diabetologie (1937); psihiatrul şi informaticianul român Virgil Enătescu, inventatorul psihiatriei cibernetice (1940); pictorul și graficianul român Pavel Alaszu (1942); preotul ortodox, profesorul și editorul britanic Andrew Louth (1944); sculptorul monumentalist român Pavel Bucur (1945); muzicologul și criticul muzical român Anca Florea (1948); poetul, publicistul şi editorul român Mircea Dinescu (1950); sculptorul român Liviu Russu (1951); medicul chirurg, poetul, eseistul şi traducătorul român de naționalitate germană Christian W. Schenk (1951); actorul american Stephen Lee (1955); actriţa americană Demi Moore (1962); actriţa americană de film Calista Flockhart, cunoscută pentru rolul din pelicula „Ally McBeal” (1964); cântăreţul şi compozitorul român Pavel Stratan (1970); producătoarea americană de film Jennifer Graziano (1971); tenorul român Marius Brenciu, fratele mai mic al cântărețului și omului de spectacol Horia Brenciu (1973) și actorul și producătorul american de film Leonardo DiCaprio (1974).

– În 11 noiembrie au murit: teologul, filosoful şi scriitorul danez Sören Aabye Kierkegaard (1855); arhitectul francez Émile Lecomte De Nouy (1914); istoricul şi omul politic român Ion I. Nistor, luptător pentru emanciparea naţională şi culturală a Bucovinei (1962); chimistul finlandez Artturi Ilmari Virtanen, laureat Nobel (1973); sculptorul american Alexander Calder (1976); juristul şi omul politic ţărănist român Corneliu Coposu, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi secretar politic al lui Iuliu Maniu (1995); geologul şi exploratorul britanic Sir Vivian Ernest Fuchs, care a realizat prima traversare a Antarcticii, trecând prin Polul Sud (1999); liderul palestinian Yasser Arafat, preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei și al Autorităţii Naţionale Palestiniene, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2004); inginerul agrochimist şi profesorul român David Davidescu (2004); interpretul român de muzică populară Tudor Pană, violonist şi şef de orchestră (2005); inginerul electronist, profesorul şi inventatorul român Adrian Rusu (2012); actorul român Geo Costiniu (2013) și actorul american Robert Vaughn (2016).

Septimiu Cioloboc