Oameni & Fapte – 12 martie

– Este cea de-a 71-a zi a lui 2018. Au mai rămas 294 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:41 şi va apune la ora 18:23.

– În România se sărbătoreşte „Ziua Gărzii Naţionale de Mediu”, instituţie înfiinţată la 12 martie 2003, iar pe plan extern este „Ziua Mondială de Luptă împotriva Cenzurii pe Internet”, marcată din anul 2008 şi a iniţiată de „Reporteri fără Frontiere” şi Amnesty International. Evenimentul e destinat susţinerii unui Internet fără restricţii şi accesibil tuturor, fiind menit să atragă atenţia asupra faptului că, prin crearea de noi spaţii pentru schimbul de idei şi informaţii, Internetul devine o forţă pentru libertate. Din păcate, din ce în ce mai multe guverne reacţionează prin încercarea de a controla Internetul.
Tot astăzi este Ziua Naţională a Statului Mauritius, unde se sărbătoreşte proclamarea independenţei din 1968 şi „Ziua Commonwealth-ului”, marcată anual, din 1977, în a doua zi de luni din martie.

– În 12 martie 1365 s-a întemeiat Universitatea din Viena, iar în 1838 apărea, la Brașov, din inițiativa și sub conducerea lui George Barițiu, „Gazeta de Transilvania”, primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania. La 12 martie 1848 Simion Bărnuţiu redacta, la Sibiu, o proclamaţie prin care îi chema la luptă pe românii transilvăneni, pentru recunoaşterea lor ca naţiune politică, pentru convocarea unei adunări naţionale proprii şi pentru desfiinţarea iobăgiei.

– În 1863 s-a înfiinţat Agenţia diplomatică română de la Belgrad, iar la data de 12 martie 1907 răscoala țăranilor atingea punctul culminant în Muntenia și Oltenia, determinând demisia guvernului conservator, în fruntea căruia se afla prinţul român Gheorghe Grigore Cantacuzino. În 1913 s-a pus piatra de temelie la Capital Hill, punctul central al viitorului oraş Canberra, proclamat formal capitala federală a Australiei, iar în 12 martie 1914 sculptorul român Constantin Brâncuși îşi vernisa, la New York, prima expoziție personală.

– În 1930 liderul indian Mahatma Gandhi a condus un marș de 350 de km spre litoralul Indiei, pentru a protesta alături de alți 50.000 de militanți față de monopolul britanic asupra sării, manifestaţia rămânând în istorie drept „Marșul Sării”. Mulţi istorici consideră că acela a fost momentul în care a început procesul pentru independenţa Indiei, fapta determinând demararea disoluţiei sistemului colonial global. Marşul a durat până în 6 aprilie 1930, Mahatma Gandhi fiind arestat de autorităţile britanice.

– La 12 martie 1938 Germania nazistă a anexat Austria, în cunoscuta uniune politică „Anschluss”, iar în 1961 echipa masculină de handbal a României a devenit pentru prima oară campioană mondială, învingând Cehoslovacia cu 9-8, în finala de la Dortmund, oraş aflat la acea vreme în Republica Federală Germania. În anul 1947 preşedintele american Harry Truman a prezentat, în mesajul adresat Congresului, programul politicii externe a SUA, cunoscut sub denumirea de „Doctrina Truman”. Celebra doctrină politico-economică a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război, fiind concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall”.

– În oraşul Independence, statul american Missouri, a avut loc, în 1999, ceremonia de intrare în NATO a Poloniei, Cehiei şi Ungariei. Miniştrii de externe din cele trei ţări au prezentat oficial guvernului SUA instrumentele de aderare conform Cartei NATO. Ceremonia s-a desfăşurat la Biblioteca „Harry Truman”, construită în memoria preşedintelui american sub mandatul căruia s-a fondat NATO, în 1949. În Anul Jubiliar Sfânt 2000 s-a săvârşit o faptă istorică fără precedent: în cadrul unei ceremonii desfăşurate în Catedrala Sfântul Petru din Vatican, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică de-a lungul existenței sale milenare. În 2003 premierul sârb Zoran Djindjic a fost asasinat la Belgrad, iar în 2011, la o zi după marele cutremur din Japonia, un reactor al centralei nucleare de la Fukushima s-a topit, explodând și eliberând radioactivitate în atmosferă.

– La 12 martie s-au născut: Charles de Valois, regele neîncoronat al Franţei şi fondator al Casei de Valois (1270); arhitectul francez André Le Nôtre (1613); fizicianul german Robert Kirchhoff, care descoperit cesiul şi rubidiul (1824); latifundiarul irlandez Charles Boycott, de la care provine cuvântul boicot (1832); poetul şi prozatorul italian Gabriele D’Annunzio (1863); compozitorul austriac Edmund Eysler (1874); ofiţerul şi politicianul turc
Mustafa Kemal Atatürk, primul președinte al Republicii Turcia (1876); matematicianul şi astronomul român Constantin C. Popovici (1878); geologul, geograful, etnologul şi diplomatul finlandez Väinö Alfred Tanner (1881); poetul şi prozatorul român Mateiu Caragiale (1885); compozitorul român Lucian Teodossiu (1897); compozitoarea, violonista şi dirijoarea română Mansi Barberis (1899); soprana română Valentina Creţoiu (1909); compozitorul român Dumitru Eremia (1912); poetul canadian de origine română Irving Layton (1912); preotul, prozatorul, folcloristul şi publicistul Alexandru Bardieru din Republica Moldova (1913); actriţa britanică Googie Withers (1917); industriaşul italian Giovanni Agnelli, fost preşedinte al grupului „Fiat” (1921); scriitorul şi pictorul american Jack Kerouac (1922);
scriitorul român Constantin Chiriță (1925); fizicianul japonez Leo Esaki, laureat al Premiului Nobel (1925);

autorul american de literatură ştiinţifico-fantastică Harry Harrison (1925) ; farmacistul, medicul şi profesorul român Dumitru Dobrescu (1927); dramaturgul şi profesorul american Edward Albee (1928); soprana română Elena Dima-Toroiman (1928); esteticianul, eseistul şi criticul literar român Nicolae Tertulian (1929); speologul francez Christian Juberthie (1931);
lingvista română Maria Manoliu-Manea (1934); compozitorul, muzicologul şi profesorul român Ede [Eduard] Terényi (1935); cântăreţul american de jazz All Jarreau (1940); criticul literar, teoreticianul, comparatistul, eseistul şi traducătorul român Virgil Nemoianu (1940); criticul literar, filologul, istoricul literar şi paleograful român Mircea Anghelescu (1941); actrița și cântăreața americană Liza Minnelli (1946); istoricul român Andrei Pippidi (1948); compozitorul și solistul vocal român George Nicolescu (1950); Irina Coroiu, critic român de teatru şi film (1950); instructorul român de yoga Gregorian Bivolaru, fondator și mentor spiritual al Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut – MISA (1952) şi sculptorul britanic de origine indiană Anish Kapoor (1954) .

– În 12 martie au murit: Papa Grigore I cel Mare, primul călugăr care a devenit Suveran Pontif (604); organistul şi compozitorul englez John Bull (1628); pictorul italian Alessandro Magnasco – „Il Lissandrino” (1749); compozitorul german Rudolph Kuhlau (1832); inginerul şi industriaşul american George Westinghouse, care a inventat frâna de cale ferată cu aer comprimat (1914); afaceristul american Asa Griggs Candler, fondatorul Companiei „Coca-Cola” (1929); criticul, istoricul literar, romancierul şi eseistul român Garabet Ibrăileanu (1936); organistul şi compozitorul francez Charles-Marie Widor (1937); fizicianul englez Sir William H. Bragg, laureat al Premiului Nobel (1942); industriaşul şi filantropul german Robert Bosch, cel care a înfiinţat compania internaţională „Bosch” (1942); tânăra germană de origine evreiască Anne Frank, autoarea lucrării „Jurnalul Annei Frank” (1945); scriitorul german Heinrich Mann (1950); economistul român Gheorghe Taşcă, deţinut politic (1951); saxofonistul şi cântăreţul american de jazz Charles Parker, supranumit „Bird” (1955); regizorul român de film Jean Mihail (1963); poetul şi criticul literar egiptean Abbas el-Akkad (1964); criticul, istoricul literar, dramaturgul, poetul şi prozatorul român George Călinescu (1965); pictorul român Victor Brauner (1966); dirijorul american de etnie maghiară Eugene Ormandy (1985); basul italian Nicola Rossi-Lemeni (1991); scriitorul român Nicolae Țic (1992); prozatorul şi istoricul român Dumitru Almaş (1995); violonistul şi dirijorul britanic de origine americană Sir Yehudi Menuhin (1999); scriitorul american Robert Ludlum (2001); sculptorul român Gheorghe Iliescu-Călineşti (2002); premierul sârb Zoran Djindjic (asasinat în 2003); regizorul ceh de film Karel Kachyňa (2004); scriitorul norvegian Finn Carling (2004); actorul român Ovidiu Iuliu Moldovan (2008);

criticul, istoricul literar şi omul politic român Mihai Ungheanu (2009); nuvelistul, eseistul şi jurnalistul spaniol Miguel Delibes (2010); instrumentistul american de jazz Joe Morello, unul dintre cei mai renumiţi toboşari americani din istoria muzicii jazz (2011); scriitorul britanic Sir Terence David John „Terry” Pratchett (2015) şi matematicianul, economistul şi profesorul american Lloyd Shapley, laureat al Premiului Nobel (2016).

Septimiu Cioloboc