Oameni & Fapte – 12 octombrie
– Este cea de-a 286-a zi a lui 2020. Au rămas 80 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsărit la ora 7:35 şi va apune la ora 18:40.
– La noi este „Ziua Limbii, Alfabetului şi Culturii Armene”, marcată, din 2019, la inițiativa deputaţilor Varujan Vosganian şi Varujan Pambuccian, care argumentează opţiunea pentru ziua de 12 octombrie, prin faptul că în 2019 la această dată sunt sărbătoriţi în toată lumea armeană „primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană şi au utilizat alfabetul armean cu peste 1.500 de ani în urmă”.
– În România este și „Ziua oraşului Oradea”, sărbătorită din 1992 și care marchează două evenimente majore din istoria aşezării de pe Crişul Repede: 12 octombrie 1918 – semnarea Declaraţiei de Independenţă a Românilor din Transilvania, în casa doctorului Aurel Lazăr și 12 octombrie 1944 – ziua eliberării Oradiei de sub ocupaţia horthystă, cu numai câteva zile înainte de eliberarea de către armatele române a ultimului oraş românesc, Carei.
– Este „Ziua Mondială a Artritei”, iniţiată, în 1996, de Asociația „Arthritis and Rheumatism International” (ARI), obiectivele ei fiind axate pe creșterea gradului de conștientizare a nevoilor persoanelor cu artrită / reumatism, și pe îmbunătățirea calitatea vieții persoanelor suferinde.
– Astăzi este Ziua Naţională a Republicii Guineea Ecuatorială, ţară africană în care se aniversează proclamarea independenţei din 1968, faţă de Spania. Este şi Ziua Naţională a Regatului Spaniei, sau „Ziua Hispanităţii”, marcată în amintirea descoperirii Americii de către navigatorul genovez Cristofor Columb, la 12 octombrie 1492. Ziua este sărbătorită în toate ţările vorbitoare de limbă spaniolă, fiind celebrate limba şi spiritul limbii spaniole. În a doua zi de luni din octombrie se sărbătorește Ziua Naţională a statului Fiji, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1970.
– În Canada este „Ziua Recunoştinţei” („Thanksgiving Day”), o zi în care se adresează mulţumiri lui Dumnezeu Atotputernicul pentru generoasele roade cu care a binecuvântat Canada. Este celebrată mai mult ca o sărbătoare naţională decât ca una religioasă și a fost marcată pentru prima oară în data de 15 aprilie 1872. În anul 1931 Parlamentul canadian a adoptat o lege prin care fixa data de 11 noiembrie ca „zi a recunoştinţei”, dar, începând cu 1957, este celebrată în a doua zi de luni din octombrie.
– În SUA este „Columbus Day” (marcată în a doua zi de luni din octombrie). Ziua celebrează momentul în care navigatorul genovez Cristofor Columb a atins pentru prima dată pământul american, la 12 octombrie 1492. Ziua a fost marcată prima dată la 12 octombrie 1792, la împlinirea a 300 de ani de la acel eveniment.
– La 12 octombrie 1449, în Bătălia de la Tămăşeni, pe Siret (lângă Roman), Bogdan al II-lea îl învingea pe domnitorul moldovean Alexăndrel şi devenea el însuşi domnitor al Moldovei, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara. În 1492 Cristofor Columb a acostat în Insulele Bahamas, crezând că a ajuns în Asia de Est, fără a-şi da seama că se afla în apropierea coastelor Americii. În anul 1777 trimisul Înaltei Porţi, Kapegibaşa, l-a asasinat, la Iaşi, pe domnitorul Moldovei, Grigore al III-lea Ghica, suspectat de sultan că întreţinea relaţii prea strânse cu Rusia, iar în 1808 împăratul francez Napoleon I Bonaparte și ţarul Alexandru I semnau convenția prin care Rusia anexa Țara Românească şi Moldova. În 12 octombrie 1810 a început, la München, cea dintâi ediţie a Festivalului Oktoberfest, unul dintre cele mai mari festivaluri din lume. Sărbătoarea a început odată cu un eveniment important din istoria Bavariei: căsătoria regelui Ludwig I cu prinţesa Therese von Sachsen-Hildburghausen. Festivalul şi-a mutat data de începere la sfârşitul lunii septembrie, datorită condiţiilor meteo favorabile, iar în 208 ani a fost anulat de numai 24 de ori, din cauza războaielor sau a unor epidemii.
– În 1823 chimistul şi inventatorul scoțian Charles MacIntosh vindea primele pelerine de ploaie, iar în 1863 s-a format guvernul român condus de Mihail Kogălniceanu, cabinet care a deschis perioada reformelor radicale din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. La 12 octombrie 1872 împăratul austriac Franz Joseph a semnat decretul de înfiinţare a Universităţii din Cluj, cu patru facultăţi: Filosofie-Litere, Matematici-Ştiinţele Naturii, Drept şi Medicină.
– În 1879 a fost promulgată Legea de revizuire a articolului 7 din Constituția României, care acorda cetățenie și celor de altă religie decât cea creștină, iar în anul 1903 au fost inaugurate clădirea Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi statuia lui Carol Davila, aşezată în faţa facultăţii şi realizată de sculptorul Carol Storck.
– În ședința de la Oradea, din 12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania a adoptat Declaraţia de independenţă a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare, document prin care românii transilvăneni îşi afirmau dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală. Comitetul a fost recunoscut ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei, în acest scop constituindu-se, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş.
– În 1931 s-a inaugurat statuia lui Cristos Mântuitorul din Rio de Janeiro, Brazilia, situată pe muntele Corcovado, la altitudinea de 700 de metri. În 1940 a sosit, la Bucureşti, o misiune militară germană, la solicitarea regelui Carol al II-lea. Oficial, scopul era de a instrui Armata Română potrivit noilor metode şi tehnici ale războiului, dar, în fapt, nemţii urmau să preia paza câmpurilor petrolifere din Valea Prahovei şi să exercite un control discret asupra regimului de la Bucureşti, în perspectiva luptelor cu URSS.
– La 12 octombrie 1944 Armata Română a eliberat Oradea de sub ocupaţia horthysto-fascistă, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1964 a fost lansată în Cosmos nava sovietică „Voskhod I”, prima navă spațială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului. În anul 1984 Irish Republican Army (IRA) detona o puternică bombă în Grand Hotel din orașul englez Brighton, cu scopul declarat de a o ucide pe Margaret Thatcher, premierul britanic de atunci. „Doamna de Fier” a reuşit să scape nevătămată, însă cinci persoane au fost omorâte şi 31 rănite.
12 octombrie 1935 – Luciano Pavarotti, tenor italian (Foto: EFE- Marcos Delgado, by urbicande.fr)
– La 12 octombrie s-au născut: dirijorul german de origine maghiară Arthur Nikisch (1855); inventatorul și afaceristul american Elmer Ambrose Sperry, care, împreună cu Herman Anschütz-Kämpfe, a inventat busola giroscopică, folosită în navigaţie şi aviaţie (1860); prozatoarea, autoarea dramatică și publicista română Constanţa Hodoş, soţia scriitorului Ion Gorun (1860); biochimistul englez Sir Arthur Harden, laureat al Premiului Nobel și care a descoperit cofermenții (1865); compozitorul englez Sir Ralph Vaughan Williams (1872); botanistul român Mihail Guşuleac (1887); compozitorul, muzicologul şi criticul muzical portughez Luis de Freitas Branco (1890); poetul italian Eugenio Montale, laureat Nobel (1896); compozitorul şi dirijorul german Wolfgang Fortner (1907); scriitorul şi editorul american Paul Engle (1908); preotul și profesorul român Ene Braniște, liturgist de seamă al Bisericii Ortodoxe Române (1913); muzicologul și profesorul român Vasile Iliuţ (1933); istoricul, eseistul şi istoricul literar român Alexandru Zub (1934); tenorul italian Luciano Pavarotti (1935); pianistul român Albert Guttman (1937); doctorul român Niculae Stăncioiu (1939); criticul, istoricul literar, editorul şi publicistulul român Nicolae Florescu (1942); Î.P.S. Laurenţiu Streza, arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului (1947); cântăreţul, compozitorul şi chitaristul britanic Rick [Richard John] Parfitt, membru al grupului rock „Status Quo” (1948); teroristul venezuelan Ilich Ramírez Sánchez, zis Carlos Șacalul (1949); scriitorul australian Peter Goldsworthy (1951); compozitorul şi cântăreţul Mihai Toderaşcu din Republica Moldova (1951); sculptorița română Delia Brândușescu (1954); interpreta română de muzică uşoară Daniela Györfi (1968) şi fotbalistul polonez Paweł Golański (1982).
– În 12 octombrie au murit: pictorul italian Piero della Francesca (1492); domnitorul român Grigore al III-lea Ghica (asasinat în 1777); poetul român Nicolae Văcărescu (1825); poetul şi ziaristul român Andrei Mureşanu, autorul poeziei „Un răsunet”, știută ca „Deşteaptă-te române!” și care a devenit Imnul Național al României, pe muzica lui Anton Pann (1863); generalul american Robert Lee, comandant al armatei sudiste în timpul Războiului de Secesiune (1870); scriitorul francez Anatole France, laureat Nobel (1924); biochimistul elvețian Paul Hermann Müller, laureat Nobel (1965); patinatoarea şi actriţa americană de origine norvegiană Sonja Henie, multiplă campioană olimpică, mondială şi europeană la patinaj artistic (1969); poeta şi prozatoarea română Agatha Grigorescu-Bacovia, soţia poetului George Bacovia (1981); poetul român Haralambie Ţugui (1991); scriitorul rus Arkadi Strugaţki (1991); regizorul român de film Manole Marcus (1994); poetul român Haralambie Ţugui (1996); memorialistul român Ion Ioanid (2003); cineastul italian Gillo Pontecorvo (2006); arhitectul, scenograful şi designerul român Paul Bortnovschi (2007); actorul german Heinz Bennent (2011); informaticianul american Dennis Ritchie, unul din creatorii limbajului de programare C (2011); Torkom Manoogian, Patriarhul Bisericii Armene din Ierusalim (2012); scriitorul american de origine cubaneză Oscar Hijuelos, răsplătit cu Premiul Pulitzer (2013); psihiatrul şi profesorul român Florin Tudose (2014) şi inginerul şi fizicianul american George Edwin Mueller, „părintele navetei spațiale” şi unul dintre cei mai importanţi manageri din istoria NASA (2015).
Septimiu Cioloboc
