Oameni & Fapte – 14 august

– Este cea de-a 226-a zi a lui 2017. Au rămas 139 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:19 şi va apune la ora 20:33.

– În Calendarul Creştin-Ortodox citim despre Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului. Astăzi este Ziua Independenţei în Pakistan, proclamată în 1947, faţă de Regatul Unit al Marii Britanii.

– La 14 august 410 d. Hr. armatele vizigote, conduse de regele Alaric I, au ocupat Roma care va fi jefuită timp de trei zile, însă oraşul nu mai era de mult capitala Imperiului Roman de Apus, aceasta fiind mutată la Milano și mai apoi la Ravenna. După invazia vizigotă, Roma nu își va mai recupera niciodată statutul de centru spiritual al Imperiului Roman. În anul 1040 pretendentul la tronul Scoţiei, Mac Bethad Mac Findláich (cunoscut ca Macbeth în opera dramaturgului William Scakespeare) l-a ucis pe regele Duncan I în Bătălia de la Elgin, încoronându-se el însuși rege.

– În 14 august 1826 o comisie a Academiei Franceze a verificat metoda descrisă de chimistul francez Antoine Jérôme Balard pentru obținerea unui nou element chimic, bromul. Rezultatele s-au confirmat, astfel că Balard este considerat descoperitorul acestui lichid de o culoare roșie-brună. În anul 1864 domnitorul român Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea rurală, care elibera pe ţărani de sarcinile boiereşti şi-i împroprietărea, prin răscumpărare, cu loturile de pământ pe care le aveau în folosinţă.

– La 14 august 1871 a început Serbarea de la Putna (amânată din 1869), pentru a omagia memoria lui Ştefan cel Mare la 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii, manifestare organizată de societatea „România Jună” a studenţilor români de la Viena, condusă de Ioan Slavici şi Mihai Eminescu. La eveniment au luat parte 3.000 de reprezentanţi din toate provinciile istorice româneşti. În anul 1893 a fost emis, în Franţa, primul permis de conducere din lume. Şeful Poliţiei din Paris a prezentat „o referinţă prin care se certifica abilitatea de a opera un vehicul de transport cu un motor mecanic” unui şofer francez al cărui nume nu se mai cunoaşte, din păcate.

– În 14 august 1914 mina de diamante „The Big Hole” de la Kimberley, din Africa de Sud, a fost închisă, după ce, din anul 1871, acolo s-au excavat 22,5 milioane de tone de pământ și s-au obținut 2.722 de kilograme de diamante.

– La 14 august 1916 România declara război Austro-Ungariei, intrând în prima conflagraţie mondială, de partea Antantei. Ţara noastră începea, astfel, războiul de eliberare şi întregire naţională (din anii 1916-1919). În 1941 a fost dată publicităţii „Carta Atlanticului”, semnată de preşedintele american Franklin Delano Roosevelt şi de premierul britanic Winston Churchill, după o întrevedere la bordul navei „Prince of Wales”, în Golful Argentina din Newfoundland. Actul stabilea strategia Aliaţilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi se referea la organizarea postbelică a omenirii după înfrângerea nazismului.

– În 1945 liderul francez Philippe Pétain, șeful regimului de la Vichy, era condamnat la moarte prin împușcare, de un tribunal francez. Premierul Charles de Gaulle îi va comuta sentința la închisoare pe viață, datorită vârstei înaintate și a meritelor sale din Primul Război Mondial. În anul 1947 s-a împărțit India, cea mai importantă colonie britanică, prin constituirea Pakistanului independent (stat cu majoritate musulmană) şi a Republicii Populare Bangladesh. În 1980 muncitorii polonezi de la Șantierele Navale din Gdańsk, conduși de Lech Wałęsa, au declanșat grevele împotriva guvernului comunist, înființând sindicatul liber „Solidaritatea”. În anul 1958 au fost stabilite relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Republica Irak, iar în 1970 a intrat în funcţiune cea dintâi turbină la Centrala hidroelectrică Porţile de Fier 1, cu o capacitate de 178 MW. În anul 1994 teroristul internațional Ilich Ramírez Sánchez, de origine venezueleană (cunoscut sub numele de Carlos Şacalul), a fost arestat în Sudan și extrădat în Franța, iar în 2003 o pană de curent a paralizat nord-estul Statelor Unite ale Americii și părți ale Canadei. Atunci, circa 50 de milioane de americani şi canadieni au rămas în întuneric şi haos.

– În 14 august s-au născut: fizicianul și chimistul danez Hans Christian Ørsted (1777); biologul francez Charles Naudin (1815); psihiatrul german Richard von Krafft-Ebing (1840); scriitorul rus Dmitri Merejkovski (1865); scriitorul britanic John Galsworthy, laureat Nobel (1867); pictorul rus Mstislav Dobujinski (1875); scriitoarea italiană Sibilla Aleramo (1876); compozitorul şi poetul român Petre Andreescu (1893); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Ştefan Tiţa (1905); scriitorul australian Bryce Courtenay (1933); jurnalistul român Ilie Şerbănescu (1939); poetul şi prozatorul român Dumitru Ichim (1944); actorul american de comedie Steve Martin (1945); muzicianul și dirijorul român Ioan Chezan (1945); actorul român Răzvan Vasilescu (1954); baschetbalistul american Earvin Johnson, supranumit „Magic Johnson” (1959); cântăreaţa, compozitoarea, actriţa şi dansatoarea britanică Sarah Brightman (1960); modelul și actrița americană Halle Berry (1966) şi actrița americană Mila Kunis (1983).

– La 14 august au murit: diplomatul, istoricul şi scriitorul spaniol Diego Hurtado de Mendoza (1575); filosoful german din Transilvania Michael Hißmann (1784); preotul polonez Maximilian Kolbe, sfânt al Bisericii Catolice (1941); chimistul francez Paul Sabatier, laureat al Premiului Nobel (1941); publicistul american William Randolph Hearst, cel ce a creat cel mai mare lanţ naţional de ziare (1951); poetul, dramaturgul și regizorul german Bertolt Brecht (1956); medicul, profesorul, prozatorul, dramaturgul, memorialistul, eseistul, ziaristul şi violonistul român Victor Papilian (1956); fizicianul francez Frédéric Joliot-Curie, laureat al Premiului Nobel (1958); pictorul român Nicolae Dărăscu (1959); poetul, prozatorul şi dramaturgul francez Jules Romains (1972); filosoful esoteric şi dramaturgul român Vasile Lovinescu (1984); romancierul şi dramaturgul britanic John Boynton Priestley (1984); pilotul şi constructorul italian de automobile Enzo Ferrari (1988); scriitorul şi dramaturgul englez de limbă germană Elias Canetti, laureat Nobel (1994); dirijorul și compozitorul român Sergiu Celibidache (1996); actorul, poetul şi dramaturgul român Ion Omescu (2000); scriitorul polonez Czesław Miłosz, laureat al Premiului Nobel (2004); actorul american de film Bruno Kirby (2006); cântăreaţa de jazz, compozitoarea şi actriţa afro-americană Abbey Lincoln (2010); actorul american Stephen Lee (2014) şi actriţa Leonie Waldman-Eliad, legendă a cântecului evreiesc din România (2015).

Septimiu Cioloboc