Oameni & Fapte -15 aprilie

- Este cea de-a 105-a zi a lui 2019. Au rămas 260 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:36 şi va apune la ora 20:09.

- Azi este „Ziua Mondială a Diagnosticării Diabetului” și „Ziua Mondială a Artei”, marcată ca o recunoaştere a contribuţiei artiștilor la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. Ziua, sărbătorită pentru prima dată în 2012, a fost instituită la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Artei, în cadrul celei de a XVII-a Adunări generale de la Guadalajara, din Mexic. Data a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului, anatomistului, cartografului, botanistului şi umanistului italian Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452 – 2 mai 1519), un simbol al liberei exprimări și un vizionar în lumea artelor.

- În statele americane Maine şi Massachusetts este „Ziua Patrioţilor” („Patriot’s Day”), marcată, din 1897, în a treia zi de luni din aprilie, când se comemorează începutul Războiului de Independenţă (mai exact, bătăliile din 1775 de la Lexington şi Concord, două oraşe apropiate de Boston). În această zi instituţiile publice, cu excepţia serviciilor federale, îşi închid porţile, la fel şi unele magazine. Au loc, de asemenea, diverse acțiuni, cum este şi celebrul maraton de la Boston. Însă, după cum relatează revista „L’Express”, este şi o zi în care se manifestă opoziţia faţă de guvernul federal. În ultimii ani, în această zi au avut loc mai multe atacuri sângeroase.
În Republica Populară Democrată Coreeană este sărbătoare naţională: Ziua de naştere a fostului preşedinte Kim Il-sung (născut la 15 aprilie 1912), cunoscută şi ca „Ziua Soarelui”.

- La 15 aprilie 1632, pe vremea Războiului de Treizeci de Ani, a avut loc Bătălia de la Rain, unde suedezii regelui Gustavus Adolphus au învins armata Sfântului Imperiu Roman. În 1647 boierul cărturar Udrişte Năsturel (cumnatul domnitorului muntean Matei Basarab) a terminat de tradus din limba latină în slavonă şi a tipărit, la Mănăstirea Dealu din Târgovişte, cartea călugărului german Thomas Kempis „De imitatione Christi” („Imitaţiunea lui Cristos / Urmarea lui Hristos”). În predoslovia (prefaţa) cărţii, dedicată mitropolitului Varlaam al Moldovei, Udrişte Năsturel afirma latinitatea limbii române. În 1738, la King’s Theatre din Londra, a avut loc premiera operei în trei acte „Xerxes”, de Georg Friedrich Händel, iar în 1755 poetul, jurnalistul și lexicograful britanic Samuel Johnson a publicat, la Londra, „Dicționarul limbii engleze”, primul mare dicţionar englez cu citate ilustrate.

- La 15 aprilie 1762, prin decretul imperial de înfiinţare a miliţiei naţionale grănicereşti, semnat de împărăteasa Maria Tereza a Austriei, au luat fiinţă Regimentul I românesc de la Năsăud şi Regimentul II românesc de la Orlat.
În 1870 poetul Mihai Eminescu a început colaborarea la revista „Junimii” – „Convorbiri literare” – cu poemul „Venere şi Madonă”, iar la 15 aprilie 1912 vasul britanic de pasageri „Titanic” s-a scufundat în Atlanticul de Nord, la ora 2:20, la două ceasuri și 40 de minute după coliziunea cu un iceberg. Din cei 2.227 de pasageri, plus echipaj, aflați la bord au supraviețuit doar 770.

- În 1918 bojdeuca din Iași a scriitorului Ion Creangă a fost declarată muzeu, devenind prima casă memorială din România, iar la 15 aprilie 1941 a început greva minerilor din Valea Jiului, care avea să îngreuneze aprovizionarea armatei antonesciene și a trupelor germane aflate pe teritoriul țării. În 1944, în cel de-Al Doilea Război Mondial, a avut loc primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României, când 83 de bombardiere de tip „Wellington” au atacat orașul Turnu-Severin. Tot atunci a fost declanșat al
doilea mare bombardament anglo-american asupra capitalei României, Universitatea din București fiind distrusă parțial. La fix un an distanță, în ziua de 15 aprilie 1945, trupele britanice au eliberat deținuții din lagărul de concentrare nazist Bergen-Belsen.

- În 1947 s-a înființat Filarmonica „Banatul” din Timișoara, iar la 15 aprilie 1949, pe scena Teatrului Naţional din București, a avut loc premiera dramei „Bălcescu”, de Camil Petrescu. Tot în 1949 se înfiinţa, la Braşov, Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat „Gheorghe Dima”.

- În 1957 s-a încheiat un acord româno-sovietic privind statutul juridic al trupelor sovietice staționate încă din 1944 pe teritoriul României, iar între 15-22 aprilie 1964 a avut loc, la București, plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român care a adoptat Declaraţia cu privire la poziţia PCR în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Declaraţia condamna pretenţiile Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) de a domina mişcarea comunistă internaţională sub pretextul internaţionalismului proletar şi socialist, în realitate o codificare a intereselor de stat ale URSS. Fapta a marcat începutul oficial al politicii independente a României în cadrul „lagărului” socialist.

- În 15 aprilie 1971, la Porțile de Fier, a fost conectat la sistemul energetic național primul hidroagregat de producție românească, iar în 1989 au început protestele studenţilor chinezi în Piaţa Tiananmen din Beijing. Peste câteva săptămâni, la 4 iunie 1989, autorităţile chineze vor reprima această revoltă.

- Tot în 15 aprilie 1989 a avut loc tragedia de pe stadionul „Hillsborough” din Sheffield, Anglia, când la un meci din semifinalele Cupei Angliei, dintre FC Liverpool şi Nottingham Forest, au murit 96 de suporteri şi alți 766 au fost răniți, în urma unei busculade. Ancheta oficială din 1990, numită „Raportul Taylor”, arăta că principalul motiv al producerii tragediei a fost deficienţa în controlul poliţiei, iar concluziile raportului au dus la eliminarea teraselor de stat în picioare pe toate stadioanele majore din Marea Britanie. Incidentul a rămas, până azi, cea mai mare tragedie din fotbalul european şi una din cele mai mari din fotbalul mondial.

- La 15 aprilie 1991 s-a inaugurat oficial, la Londra, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), creată în scopul sprijinirii unor proiecte economice şi de democratizare a ţărilor est-europene, iar în 2000 echipa medicului român Irinel Popescu a realizat, la București, prima operaţie reuşită de transplant hepatic din spaţiul românesc (de la donator decedat). Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, profesorul Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină.

- La 15 aprilie 2013 a avut loc atentatul de la Maratonul din Boston, statul american Massachusetts, când două bombe au fost detonate în apropierea liniei de sosire a cursei atletice. Ambele explozii s-au produs aproape simultan, la o distanţă de 15-20 de metri una de cealaltă, trei persoane decedând, iar alte 183 fiind rănite. O a treia explozie a avut loc la Biblioteca „J.F. Kennedy” din Boston, după aproximativ două ore.

- În 15 aprilie s-au născut: pictorul, sculptorul, arhitectul, inginerul, inventatorul, anatomistul, geologul, cartograful, botanistul şi umanistul italian Leonardo Da Vinci (1452); arhitectul-șef otoman și inginerul civil Mimar Sinan (1489); matematicianul italian Pietro Cataldi (1548); medicul și anticarul scoțian Sir Robert Sibbald (1641); Suleiman al II-lea, sultan al Imperiului Otoman (1642); țarina Ecaterina I a Rusiei (1684); compozitorul și violonistul german Johann Friedrich Fasch (1688); matematicianul, fizicianul şi astronomul elveţian Leonhard Euler, creator al calculului variaţiilor (1707); ziaristul, istoricul şi omul politic francez Adolphe Thiers, de mai multe ori ministru şi premier și primul preşedinte al celei de-a treia Republici Franceze (1797); matematicianul şi fizicianul german Hermann Günther Grassmann, care a creat algebra spaţiului cu „n” dimensiuni (1809);
vorniceasa română Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (1812); scriitorul şi criticul literar american, naturalizat britanic, Henry James (1843); sociologul şi filosoful francez Émile Durkheim (1858); fizicianul german Johannes Stark, laureat Nobel (1874);

scriitorul elveţian de limbă germană Robert Walser (1878); lingvistul român Theodor Capidan (1879); istoricul şi orientalistul român Aurel Decei (1905); agronomul şi agrotehnicianul român Irimie Staicu (1905); marele maestru argentinian de șah de origine poloneză Miguel Najdorf, faimos pentru a sa variantă „Najdorf” (1910); omul politic comunist nord-coreean Kim Ir Sen, fost președinte al R.P.D. Coreene (1912); compozitoarea, pianista și profesoara română Rodica Şutzu (1913); omul politic german Richard von Weizsäcker, fost președinte al R.F. Germania (1920); istoricul american de origine română Stephen [Alexander] Fischer-Galaţi (1924); dirijorul şi violonistul englez Sir Neville Marriner (1924); dirijorul israelian de origine română Mendi Rodan (1929); poetul, psihologul şi traducătorul suedez Tomas Tranströmer, laureat Nobel (1931); medicul psihiatru și scriitorul român Ion Vianu, fiul criticului literar Tudor Vianu (1934); compozitorul, muzicologul și publicistul român Gheorghe Firca (1935); actriţa italiană de film Claudia Cardinale (1938); inginerul agronom român Nicolae Săulescu (1939); medicul şi profesorul român Laurenţiu Mircea Popescu, directorul Institutului „Victor Babeş” din București (1944); pictorul român Zamfir Dumitrescu (1946); scriitorul, criticul și istoricul literar maghiar Agárdi Péter (1946); publicistul şi caricaturistul român Sorin Postolache (1947); cântăreața, cantautoarea, actrița și producătoarea rusă Alla Pugačiova (1949); pictorul, sculptorul, scriitorul, graficianul, arhitectul, sticlarul şi jurnalistul român Mircea Ciobanu (1950); chitaristul american de jazz Jeff Golub (1955); actriţa și scenarista britanică de film Emma Thompson (1959); Filip, regele Belgiei (1960); Î.P.S. Nicolae Condrea, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi (1967) și compozitorul român de muzică uşoară Bogdan Cristinoiu (1969).

- La 15 aprilie au murit: arhitectul şi sculptorul italian Filippo Brunelleschi (1446); Madame de Pompadour, metresa regelui francez Ludovic al XV-lea (1764); savantul, poetul și filologul rus Mihail Lomonosov (1765); omul politic și președintele american Abraham Lincoln (asasinat în 1865); filologul și traducătorul român Petru M. Câmpeanu (1893); medicul şi chimistul francez Jacques Antoine Béchamp (1908); generalul, geodezul şi cartograful român Constantin Barozzi (1921); violonistul, compozitorul, dirijorul, criticul de muzică și pedagogul român Eduard Caudella (1924); poetul, prozatorul, dramaturgul şi jurnalistul peruan César Vallejo (1938); romancierul austriac Robert Musil (1942); teologul, pedagogul și publicistul român Nicolae Colan, fost arhiepiscop al Sibiului, mitroplit al Ardealului şi fost ministru (1967); compozitorul, dirijorul, aranjorul muzical şi bateristul român Sergiu [Serghei] Malagamba, pionier al jazz-ului românesc (1978); filosoful existenţialist, scriitorul şi criticul literar francez Jean-Paul Sartre, laureat al Premiului Nobel, trofeu pe care l-a refuzat (1980);

romancierul şi dramaturgul francez Jean Genet (1986); poetul, eseistul, prozatorul şi traducătorul român Modest Morariu (1988); actrița suedeză de film Greta Garbo (1990); geologul și profesorul român Sabba S. Ştefănescu (1994); dictatorul cambodgian Pol Pot, liderul gherilei comuniste Khmerii Roşii (1998); ilustratorul şi scenograful american Edward Gorey (2000);
poetul şi criticul literar român Radu Săplăcan, fost angajat al postului de Radio Cluj (2002); inginerul român Dan Mateescu, specialist în domeniul construcţiei metalice (2008); criticul şi istoricul de artă, istoricul şi criticul literar, traducătorul şi profesorul român Dan Grigorescu (2008); înotătorul australian Murray Rose, multiplu campion olimpic și recordman mondial (2012); actorul american Richard LeParmentier (2013); poeta, prozatoarea şi traducătoarea română Nina Cassian, autoare de lieduri şi muzică de cameră (2014); inginerul american John C. Houbolt, supranumit „eroul necunoscut” al misiunii spațiale Apollo 11 (2014); pictoriţa iconară română Maria Deac Poenariu (2015); statisticianul, inginerul şi profesorul român Alexandru Neculae Boriga (2016); supercentenara italiană Emma Morano, care a trăit 117 ani și 137 de zile (2017); actorul american R. Lee Ermey, care a luptat în Războiul din Vietnam (2018) și regizorul italian de film Vittorio Taviani, mare maestru al cinematografiei italiene (2018).

Septimiu Cioloboc

Lasă un răspuns
Adresa ta de email nu va fi publicatã. Câmpurile necesare sunt marcate cu*

VIDEOFM

Acum in emisie

Cer acoperit

Vânt: 3 m/s

Cer acoperit 15°C

Vânt: 2 m/s

19°C

Top 30 RTM

  • 1. ANA MUNTEANU – Unde te duci?,

  • 2. LADY GAGA ft. BRADLEY COOPER – Shallow,

  • 3. BRIANA – Lost in Istambul,

  • 4. RITA ORA – Let you love me,

  • 5. HORIA BRENCIU – Sunt cine vreau sa fiu,

  • 6. JP COOPER ft. MALI-KOA – All this love,

  • 7. ELENA – Un gram de suflet,

  • 8. LIDIA BUBLE – Tu,

  • 9. NICK JONAS ft.ROBIN SCHULZ – Right now,

  • 10. KDDK ft.ARILENA ARA – Last train to Paris,

  • 11. JONAS BLUE ft. LIAM PAYNE and LENNON – Polaroid,

  • 12. MANUEL RIVA ft. ALEXANDRA STAN – Miami,

  • 13. IRINA RIMES – Nu stii tu sa fi barbat,

  • 14. LORA – Pleaca,

  • 15. ANNE-MARIE ft.JAMES ARTHUR – Rewrite the stars,

  • 16. NICO – Oare cine?,

  • 17. SORE – O sa te uit,

  • 18. ARIANA GRANDE – Breathin,

  • 19. ANDREEA BALAN ft. EDWARD SANDA – Pe drum,

  • 20. PROCONSUL ft. UDDI – Visele care nu dorm,

  • 21. SHAKIRA – Nada,

  • 22. TAKE THAT – Out of our heads,

  • 23. ANDREEA BOCELLI ft. MATTEO BOCELLI – Fall on me,

  • 24. VANOTEK – Love is gone,

  • 25. THE CHAINSMOKERS ft.KELSEA BALLERINI – This feeling,

  • 26. TRUPA ZERO ft. EVELYN – Pentru totdeauna,

  • 27. DAVID GUETTA ft. ANNE-MARIE – Don’t leave me alone,

  • 28. DODDY ft. LORA – Dor sa te ador,

  • 29. SMILEY ft. DORIAN – Aprinde scanteia,

  • 30. BAZZI ft.CABELLO – Beautiful,

Sugereazã piesã
= 4.7560RON-0.0021
  • usd 0.7231 1 -0.0011

  • chf 4.1644 1 0.0156

  • aud 2.9870 1 -0.0197

Live Video

Dedica o melodie unei persoane dragi

Completeaza formularul de mai jos,iar dedicatia ta se va auzi in emisiunea
Trimite Dedicatia

Blog

Blog PPI cu Radu Florea: C-așa o vrut Du...

Radu Florea | Citeste articolul

C-așa vrut Domnul E doliu național astăz...

Parteneri
}