Oameni & Fapte – 15 noiembrie

– Este cea de-a 319-a zi a lui 2017. Au mai rămas 46 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:24 şi va apune la ora 16:48.

– Ortodocşii şi greco-catolici încep Postul Naşterii Domnului.

– Este „Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice” (BPOC), marcată în a treia miercuri din luna noiembrie a fiecărui an. BPOC e o boală a plămânilor foarte gravă, despre care se crede că va deveni, în următorii câţiva ani, a treia cauză de deces la nivel mondial. Factorii majori de risc pentru BPOC sunt tabagismul, poluarea atmosferică şi a aerului din interiorul încăperilor, precum şi expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă.

– Este „Ziua Internaţională a Scriitorilor Întemniţaţi”, instituită de Federaţia Mondială a Clubului PEN (Clubul Poeziei, al Eseurilor şi al Romanului). În Brazilia este „Ziua Republicii”, deoarece la 15 noiembrie 1889 împăratul Pedro al II-lea a fost detronat, iar Brazilia s-a proclamat republică federativă, sub numele de Statele Unite ale Braziliei. Astăzi este Sărbătoare Naţională în Autoritatea Palestiniană, unde se celebrează Declaraţia simbolică de la Alger, din data de 15 noiembrie 1988, de întemeiere a statului palestinian independent.

– În anul 1813 Gheorghe Asachi a deschis, la Academia Domnească din Iaşi, o clasă specială în limba română, pentru a preda, în limba naţională, un curs de pregătire a inginerilor hotarnici, iar în 1836 s-a înfiinţat Conservatorul Filarmonic-Dramatic din Iaşi, sub direcţia lui Gheorghe Asachi, a spătarului Vasile Alecsandri (tatăl poetului) şi a vornicului Ştefan Catargiu.

– În 1855 s-a deschis, oficial, Şcoala Tehnică de Telegrafie din Bucureşti, iar în anul 1916 s-a înfiinţat Serviciul foto-cinematografic al Armatei Române. În 1918 „Congresul general al Bucovinei”, întrunit la Cernăuţi, hotăra unirea cu România, iar în anul 1920 se înfiinţa Şcoala Politehnică din Timişoara (astăzi Universitatea Tehnică). În 1943 s-a constituit, pe teritoriul URSS şi din iniţiativa guvernului sovietic, divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu”, alcătuită din prizonieri români de pe frontul de Est, pentru a lupta împotriva Germaniei naziste. Îndoctrinaţi de comuniştii români emigranţi, dar şi de propagandiştii sovietici, voluntarii trebuiau să acşioneze în procesul de comunizare a României.

– În anul 1947 Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii devenea instituţie specializată a ONU, iar pe 15 noiembrie 1969 peste 250.000 de americani au protestat, la Washington DC, față de Războiul din Vietnam. În 1971 a ajuns pe Lună, în zona Mării Ploilor, primul vehicul cu deplasare autonomă („Lunahod 1”), transportat de naveta spaţială sovietică „Luna-17”. Vehiculul şi-a început activitatea două zile mai târziu. Tot în 1971 compania americană „Intel Corporation” a lansat cel dintâi microprocesor integrat din lume, „Intel 4004”, care putea executa până la 60.000 de instrucțiuni pe secundă.

– În 1987 a avut loc Revolta muncitorilor şi locuitorilor din Braşov împotriva condiţiilor grele de muncă şi viaţă, de fapt, o revoltă împotriva regimului comunist şi a dictaturii. Declanşată la Întreprinderea de Autocamioane „Roman” din Braşov, printr-o grevă începută în noaptea de 14 noiembrie, revolta a continuat a doua zi dimineaţa cu un marş până în centrul oraşului Braşov, în faţa Consiliului Judeţean al Partidului Comunist Român. Opt mineri români și patru membri ai echipelor de salvare au murit în anul 2008, în urma a două explozii la mina Petrila, judeţul Hunedoara.

– La 15 noiembrie s-au născut: astronomul britanic de origine germană, pionier al astrofotometriei, Sir Frederick William Herschel, care a descoperit planeta Uranus (1738); filosoful, poetul şi omul politic român Vasile Conta (1845); dramaturgul german Gerhart Hauptmann, laureat Nobel (1862); biologul român Emil Racoviță, fondatorul biospeologiei şi explorator al Antarcticii (1868); zoologul danez August Krogh, laureat Nobel (1874); scriitoarea franceză de origine română Anna de Noailles (1876); filosoful francez René Guénon (1886); pictorița americană Georgia O’Keeffe (1887); feldmareșalul german Erwin Rommel, supranumit „Vulpea deşertului” (1891); fizicianul român Horia Hulubei, care a înfiinţat Institutul de Fizică din Bucureşti şi Institutul de Fizică Atomică (1896); poetul român Barbu Fundoianu (1898); matematicianul român Dimitrie Ioan Mangeron (1906); ofițerul german Claus von Stauffenberg, care a organizat atentatul eşuat asupra lui Adolf Hitler (1907); sculptorul român Ion Lucian Murnu (1910); istoricul literar, filologul, etimologul, romancierul, poetul, dramaturgul, diplomatul, profesorul şi traducătorul român Alexandru Ciorănescu (1911); compozitorul italian Gianni Ferrio, autorul celebrului cântec „Parole, Parole” (1924); economistul român Iulian Văcărel (1928); scriitorul britanic James Graham Ballard (1930); filosoful american Alvin Plantinga (1932); cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa britanică de film Petula Clark (1932); actorul şi artistul plastic român Ștefan Sileanu (1939); principesa Elena, fiica regelui Mihai al României (1950) şi cantautoarea Doina Aldea Teodorovici, din Republica Moldova (1958).

– În 15 noiembrie au murit: teologul şi filosoful german Albertus Magnus (1280); astrologul, astronomul și matematicianul german Johannes Kepler, unul dintre fondatorii astronomiei moderne (1630); umanistul şi pedagogul ceh Comenius [Jan Amos Komensky], fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (1670); compozitorul german Christoph Willibald Gluck (1787); Sfântul Cuvios Paisie, stareţ al Mânăstirii Neamţ şi reformator al vieţii monahale ortodoxe (1794); inventatorul scoţian William Murdoch, autorul primei „trăsuri cu aburi” (1839); politicianul român Ion I. Câmpineanu, primul guvernator al Băncii Naționale a României (1888); scriitorul german Wilhelm Raabe (1910); scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz, laureat Nobel (1916); chimistul elveţian Alfred Werner, laureat Nobel (1919); sergentul român Constantin Ţurcanu, zis „Peneș Curcanul”, erou al Războiului de Independență din 1877 (1932); fizicianul francez André-Eugène Blondel, care a inventat oscilograful electromagnetic şi aparatul de fotometrie (1938); violonistul şi pedagogul maghiar Carl Flesch (1944); pictorul român Ion Diaconescu (1945); principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, regină a Greciei şi fiica regelui Ferdinand al României şi al reginei Maria (1956); actorul american de film Tyrone Power (1958); fizicianul scoțian Charles T. R. Wilson, inventatorul camerei cu ceaţă care-i poartă numele şi laureat Nobel (1959); matematicianul român Gheorghe Călugăreanu (1976); actorul francez de film Jean Gabin (1976); antropologul american Margaret Mead (1978); violonistul şi profesorul român Alexandru Teodorescu (1988); pianista şi profesoara română Ecaterina Fotino-Negru (1991); istoricul de artă român Virgil I. Vătăşianu (1993); prozatorul român Ioan Lăcustă (2008) şi pianistul, compozitorul şi interpretul american de jazz şi blues Mose Allison (2016).

Septimiu Cioloboc