Oameni & Fapte – 16 martie

– Este cea de-a 75-a zi a lui 2018. Au mai rămas 290 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:33 şi va apune la ora 18:29.

– Azi e „Ziua Internaţională a Somnului”, marcată la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Prima dată a fost sărbătorită la 14 martie 2008, fiind marcată, anual, în vinerea din cea de-a doua săptămână întreagă a lunii martie, înaintea echinocţiului de primăvară, fiind menită arate importanţa pentru sănătate a unui somn de calitate şi să sublinieze pericolul pe care îl prezintă tulburările de somn, în special a apneii obstructive. Evenimentul din 2018 se desfăşoară sub sloganul: „Un somn bun este un vis realizabil”.

– La 16 martie 37 d. Hr. Caligula a devenit împărat roman după moartea unchiului său, Tiberius, iar în 1457 nobilimea maghiară l-a executat, în urma unei lovituri de palat la Buda, pe Ladislau (László) de Hunedoara, primul fiu al lui Iancu de Hunedoara şi fratele mai mare al lui Matei Corvin. În anul 1521 navigatorul portughez Fernando Magellan ajungea pentru prima dată în Insulele Filipine, iar în 1705 Antim Ivireanul a fost ales episcop de Râmnic, hirotonisirea având loc în ziua următoare. În anul 1821 revoluţionarul român Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, a lansat cunoscuta „Proclamație către bucureșteni”, prin care îi chema la lupta antiotomană.

– În 16 martie 1926 fizicianul american Robert Goddard Hutchings a lansat prima rachetă cu combustibil lichid, în oraşul Auburn, statul Massachusetts. Racheta s-a ridicat la o înălțime de 12 metri, zburând 56 de metri. În 1935 Adolf Hitler a anulat clauzele militare aferente Tratatului de la Versailles, semnat în 1919. Concomitent a fost publicată Legea reintroducerii servicului militar obligatoriu și prima utilizare a termenului „Wehrmacht” pentru ansamblul forțelor militare germane. În 1939 trupele germane au preluat puterea în Cehoslovacia, iar în 1945, în toiul celui de-Al Doilea Război Mondial, un bombardament britanic, de doar 20 de minute, a distrus orașul german Würzburg în proporție de 90%, omorând 5.000 de oameni.

– În 1965 a avut loc premiera filmului românesc „Pădurea spânzuraților”, în regia lui Liviu Ciulei, film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes, iar în 1966 astronauţii americani Neil Armstrong şi David Scott, aflaţi la bordul navetei „Gemini 8”, au reuşit prima conectare a unei navete spaţiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă „Agena”.

– În 1978 politicianul italian Aldo Moro era răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile Roșii”, fiind ucis la 9 mai acelaşi an, iar în 1985 ziaristul american Terry Anderson a fost răpit de teroriști în capitala Libanului, Beirut, fiind eliberat abia în 1991, după 2.454 de zile petrecute în captivitate.
La data de 16 martie 1999 Comisia Europeană și-a anunțat demisia, faptă fără precedent în istoria instituției europene. Decizia a intervenit ca urmare a unui raport foarte critic, care stabilea marea responsabilitate colectivă a Comisiei în cazurile de fraudă semnalate la sfârșitul anului 1998.

– În 2011, la cinci zile după cutremurul din Japonia, împăratul Akihito, a avut prima ieșire publică, într-un discurs televizat calificat drept „fără precedent”. Suveranul nipon s-a declarat profund îngrijorat în legătură cu criza provocată de seism și tsunami, solicitând solidaritate. În anul 2014 a avut loc un referendum privind ieşirea Republicii Autonome Crimeea din componenţa Ucrainei şi alăturarea ei la Federaţia Rusă. Peste un milion de cetăţeni, reprezentând 96,77 % dintre cei cu drept de vot, au ales alipirea Crimeii la Rusia.

– La 16 martie s-au născut: poetul și dramaturgul olandez Gerbrand Adriaensz Bredero (1585); astronomul britanic de origine germană Caroline Lucretia Herschel, care a descoperit mai multe comete (1750); fizicianul german Georg Simon Ohm, autorul legii conducţiei electrice – „Legea lui Ohm” (1787); geologul austriac de origine franceză Ami Boué (1794); geologul, naturalistul şi chirurgul scoţian James Hector (1834); poetul francez Sully Prudhomme, laureat Nobel (1839); fizicianul rus Aleksandr Stepanovici Popov (1859); prozatorul şi dramaturgul rus Maxim Gorki (1868); scriitorul român Carol Ardeleanu (1883); actorul român Gheorghe Storin (1883); poetul basarabean Alexie Mateevici (1888); pictorița, poeta şi traducătoarea română Margareta Sterian (1897); actorul român Jules Cazaban (1903); scriitorul spaniol Francisco Ayala (1906); medicul german şi criminalul nazist de război Josef Mengele, supranumit „Îngerul Morţii” (1911); poetul și prozatorul român Radu Brateș (1913); scriitorul, pictorul, sculptorul şi scenaristul italian Tonino Guerra (1920); politicianul român Sergiu Cunescu, lider al Partidul Social Democrat Român (1923); actorul român Horia Șerbănescu (1924); actorul și regizorul american de film Jerry Lewis (1926); cosmonautul sovietic Vladimir Komarov, primul om care a zburat în Cosmos de mai multe ori (1927); mezzo-soprana germană Christa Ludwig (1928); pianistul şi compozitorul american de jazz Tommy Flanagan (1930); dirijorul englez Sir Roger Norrington (1934); mezzo-soprana spaniolă Teresa Berganza (1935); actorul român Gheorghe Şimonca (1935);
prozatorul şi criticul român de film Bujor Nedelcovici (1936); regizorul italian de film Bernardo Bertolucci (1941);

compozitorul, muzicologul, scriitorul şi profesorul român Valentin Petculescu (1947); chimistul şi profesorul român Bogdan C. Simionescu (1948); actorul american Irwin Keyes (1952); programatorul american Richard Matthew Stallman, care a fondat Free Software Foundation (1953);
actrița franceză Isabelle Huppert (1953); graficianul român Adrian Aramă (1954); premierul norvegian Jens Stoltenberg, secretar general al NATO (1959) şi compozitorul român Dan Dediu (1967).

– La 16 martie au murit, între alţii: filosoful şi moralistul francez François de la Rochefoucauld (1680); compozitorul italian Giovanni Battista Pergolesi (1736); cărturarul iluminist şi medicul român Ioan Piuariu-Molnar (1815); desenatorul şi ilustratorul englez Aubrey Beardsley (1898); politicianul elvețian Charles Albert Gobat, laureat Nobel pentru Pace (1914); medicul şi bacteriologul german August von Wassermann, cel care a descoperit reacţia chimică ce-i poartă numele (1925); dictatorul spaniol Miguel Primo de Rivera (1930); scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf, laureată Nobel (1940); sculptorul român Constantin Brâncuși (1957); compozitorul italian Mario Castelnuovo-Tedesco (1968); tenorul român Constantin Stroescu (1977); afaceristul, diplomatul şi omul politic francez Jean Monnet, părintele unităţii europene (1979); poetul, traducătorul şi bibliograful român Alexandru Rally (1986); soprana română Magda Ianculescu (1995); chimistul englez Sir Derek H.R. Barton, laureat Nobel (1998); inginerul român Nicolae Tipei, specialist în electromecanică şi aeronautică (1999); actriţa română Elena Albu (2003); politicianul român Sergiu Cunescu, cel care a reînfiinţat Partidul Social Democrat Român (2005); compozitorul şi cântăreţul Mihai Dolgan din Republica Moldova (2008); actorul britanic de film Frank Thornton (2013); pianistul şi compozitorul american Don Robertson (2015) şi poetul, filosoful şi matematicianul rus Alexander Esenin-Volpin (2016).

Septimiu Cioloboc