Oameni & Fapte – 16 Noiembrie

– Este cea de-a 320-a zi a lui 2018. Au rămas 45 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:25 şi va apune la ora 16:48.

– Ortodocşii şi greco-catolicii îl cinstesc pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei. Astăzi este „Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România” și „Ziua Transporturilor Militare” române. Este și „Ziua Internaţională Pentru Toleranţă”, care marchează semnarea „Declaraţiei principiilor toleranţei”, din 16 noiembrie 1995, la încheierea Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris.

– La 16 noiembrie 1643 s-a încheiat Tratatul de alianţă anti-habsburgic de la Alba Iulia, între Transilvania, Suedia şi Franţa, act prin care Transilvania primea, conform termenilor tratatului, subsidii pentru întreţinerea armatei în vederea luptei împotriva Imperiului Habsburgic. În anul 1849 un tribunal rus l-a condamnat la moarte pe scriitorul Fiodor Dostoievski pentru activități anti-guvernamentale, însă execuția s-a anulat în ultimul moment, pedeapsa fiind comutată în exil în Siberia. În 16 noiembrie 1855 exploratorul britanic David Livingstone era primul european care a ajuns la Cascada Victoria din Africa, iar în anul 1885 americanul George Eastman, fondatorul companiei „Kodak”, a inventat pelicula de nitroceluloză pentru a imprima imagini.

– În 1900, la Philadelphia (în SUA), a avut loc primul concert al orchestrei „Philadelphia Symphonic Orchestra”, iar pe 16 noiembrie 1916, în cadrul Primului Război Mondial, s-a dat Bătălia de la Neajlov şi Argeş (cunoscută şi ca „Bătălia pentru Bucureşti”), cea mai mare operaţiune militară de pe frontul românesc în 1916 şi ultima încercare a Armatei Române, comandate de generalul Constantin Prezan, de a apăra Bucureştii. Copleşite numeric şi tehnic, trupele noastre au fost nevoite să se retragă, lăsând Capitala în mâna armatelor inamice.

– În 1918 s-a abolit monarhia şi a fost proclamată Republica Ungară, iar în 1920 a luat sfârşit Revoluția din Rusia, începută în primăvara aceluiaşi an.
La 16 noiembrie 1938 chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat, pentru prima oară, drogul halucinogen LSD în laboratoarele „Sandoz” din Basel, iar în 1945 s-a semnat, la Londra, actul de constituire a UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, instituţie specializată a Organizației Națiunilor Unite, cu sediul la Paris.

– Pe 16 noiembrie 1957 a început, la Moscova, consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti din 64 de ţări ale lumii, eveniment care consacra rolul de hegemon al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) în mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, fapt acceptat, iniţial, şi de Partidul Muncitoresc Român. În 1979 s-a pus în funcţiune, la Bucureşti, primul tronson de metrou al Magistralei 1, pe traseul Semănătoarea (astăzi Petrache Poenaru) – Timpuri Noi, iar în 1988 a fost adoptată Declaraţia de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoştea supremaţia legilor estoniene asupra celor unionale.

– În anul 1998 a apărut, la Bucureşti, primul număr al „Ziarului Financiar”, publicaţie a informaţiilor de afaceri, iar la 16 noiembrie 2001 a fost lansat primul film din seria Harry Potter, anume „Harry Potter și piatra filozofală”. În anul 2004 avea loc lansarea oficială a „Radio3net”, primul radio public din România și din Europa care emite exclusiv pe internet, iar în 2005 a fost realizat, în România, cel dintâi transplant de celule stem pentru o afecţiune hepatică, de către o echipă de medici de la Clinica Fundeni din Bucureşti, condusă de dr. Irinel Popescu. Pe 16 noiembrie 2014, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, Klaus Iohannis a fost ales în funcţia de preşedinte al României, cu 54, 43 % din voturi, în vreme ce Victor Ponta a fost votat de 45,56% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne.

– La 16 noiembrie s-au născut: matematicianul, fizicianul şi filosoful francez Jean le Rond d’Alembert (1717); compozitorul, violonistul și pedagogul francez Rodolphe Kreutzer (1766); poetul și publicistul român Andrei Mureșanu, autorul poeziei „Un răsunet”, ştiută ca „Deşteaptă-te române” – actualul Imn Naţional al României (1816); compozitorul şi pianistul rus Anton Rubinstein (1829); matematicianul italian Eugenio Beltrami (1835); poetul rus Alexandr Blok (1880); dramaturgul, regizorul şi criticul teatral american George Simon Kaufman, laureat al Premiul Pulitzer (1889); pictorița română de etnie armeană Nutzi Acontz (1894); contele austro-ungaro-japonez Richard [Nikolaus] von Coudenhove-Kalergi, publicist, gânditor politic şi militant federalist european, fondatorul primei mişcări pentru o Europă Unită (1894); violonistul şi compozitorul german naturalizat american Paul Hindemith (1895); regizorul român de teatru și film Ion Şahighian (1897); teologul şi scriitorul român Dumitru Stăniloae (1903); scriitorul portughez José Saramago, laureat Nobel (1922); sprinterul american Mel Patton, campion olimpic (1924); scriitorul şi profesorul nigerian de limbă engleză Chinua Achebe (1930); muzicologul şi criticul muzical român Petre Codreanu (1933); inginerul și profesorul universitar român Dolphi Drimer, fondator al învăţământului privat post-revoluţionar din România (1934); graficianul român, scenograful şi regizorul de filme de animaţie Ion Gheorghe Truică (1935); dansatorul şi coregraful spaniol de flamenco Antonio Gades (1936); jurnalistul român Neculai Constantin Munteanu, crainic-redactor la radio „Europa Liberă” din München (1941); compozitorul şi dirijorul român Alexandru Wilmany (1943); fotbalistul şi antrenorul român Radu Nunweiller (1944); publicistul, scriitorul şi analistul politic român Ion Cristoiu (1948); Î.P.S. Irineu Popa, mitropolit al Olteniei şi arhiepiscop al Craiovei (1957); patinatoarea și actrița ucraineană de film Oksana Baiul, campioană mondială şi olimpică la patinaj artistic (1977); actrița americană Maggie Gyllenhaal (1977); fotomodelul şi actriţa britanică Gemma Atkinson (1984) și fotbalistul român Mihai Roman (1984) .

– În 16 noiembrie au murit: Nicolae Alexandru, domnitor al Țării Românești (1364); arhitectul, sculptorul şi decoratorul austriac Johann Lukas von Hildebrandt (1745); istoricul român Augustin Bunea (1909); doctorița română Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1919); tenorul român de origine evreiască Joseph Schmidt (1942); actorul american de film Clark Gable (1960); tenorul român Mihail Ştirbei (1970); prozatorul român Laurenţiu Fulga (1984); soprana slovacă Lucia Popp (1993); omul politic comunist francez Georges Marchais (1997); microbiologul american de origine rusă Daniel Nathans, laureat Nobel (1999); criticul literar român Laurențiu Ulici, fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (2000); pianistul american de jazz Tommy Flanagan (2001); folcloristul şi scriitorul român Grigore Bostan (2004); economistul, comentatorul politic, eseistul şi profesorul american Milton Friedman, laureat Nobel (2006); jurnalistul român de televiziune Ilie Şerbănescu (2013); filosoful francez de origine română Serge Moscovici (2014); fotbalistul internațional român Daniel Prodan (2016); teatrologul român Maria Vodă Căpușan, teoretician şi critic literar (2017) și comediantul francez Robert Hirsch, unul dintre ultimele legende ale teatrului francez (2017).

Septimiu Cioloboc