Oameni & Fapte – 17 Aprilie

– Este cea de-a 107-a zi a lui 2018. Au rămas 258 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:31 şi va apune la ora 20:12.

– Astăzi se sărbătoreşte „Ziua Internaţională a Hemofiliei”, stabilită în 1989, de Federaţia Internaţională de Hemofilie, în onoarea fondatorului federaţiei, afaceristul canadian Frank Schnabel, născut într-o zi de 17 aprilie. Este şi Ziua Naţională a Republicii Arabe Siriene, unde se sărbătoreşte proclamarea independenţei din 1946, faţă de Franţa.

– La 17 aprilie 1822 delegaţiile marii boierimi muntene şi moldovene au sosit la Istanbul pentru a prezenta Porţii Otomane cererile Ţărilor Române: restabilirea domniilor pământene, consolidarea privilegiilor boierimii, excluderea grecilor din funcţiile civile şi ecleziastice, dreptul exclusiv pentru pământeni de a ocupa slujbe publice, etc. Poarta a admis numai restabilirea domniilor pământene, punându-se astfel capăt regimului fanariot, instaurat în anul 1711 în Moldova şi în anul 1716 în Ţara Românească.

– În 1880 s-a înființat Banca Națională a României, iar în 1888 a fost ridicat clopotul de la Patriarhia din Bucureşti, cel mai mare din ţară la acea dată. În anul 1901 statul român a cedat Bibliotecii Academiei Române colecţiile Bibliotecii Centrale din Bucureşti, iar pe 17 aprilie 1918 se înfiinţa, la Paris, „Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina”, condus de Traian Vuia, apoi de doctorul Ioan Cantacuzino, comitet care a militat pentru dobândirea independenţei Transilvaniei şi unirea acesteia cu România.

– În 1924, la Hollywood, a luat fiinţă Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), una dintre cele mai cunoscute case de filme americane, care s-a remarcat prin promovarea „star-sistemului”. În 1947 s-au înfiinţat Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Oltenia” din Craiova precum şi Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Banatul” din Timişoara, iar în 1954 a fost executat, în închisoarea Jilava, după un simulacru de proces, liderul comunist, juristul, ministrul, publicistul, sociologul şi economistul român Lucrețiu Pătrășcanu, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 August 1944.

– În anul 1963 compania americană de automobile „Ford” a lansat mașina „Mustang”, iar în 1964 americanca Geraldine Mock a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii. După 29 de zile, 11 ore şi 59 de minute de zbor, a aterizat pe aeroportul „Port Columbus” din Ohio (SUA).

– În 1975 a luat sfârşit Războiul Civil din Cambodgia, prin preluarea puterii, la Phnom Penh, de către khmerii roșii, care au instituit cel mai cumplit regim de teroare din secolul al XX-lea. În anul 1982 Canada şi-a proclamat suveranitatea constituţională, prin intrarea în vigoare a noii Constituţii, iar în 1990 începea să emită Radio București FM (atunci „Antena Bucureştilor”), parte a reţelei Radio România Regional. În 1991 delegaţia Parlamentului României a căpătat statutul de „delegaţie asociată” la Adunarea Atlanticului de Nord, care, din 1998, se numeşte Adunarea Parlamentară a NATO, iar în anul 1996 s-a inaugurat oficial primul reactor al Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, România intrând în clubul ţărilor producătoare de energie nucleară. În 1998 a început să emită Radio Trinitas din Iaşi, primul post de radio al Bisericii Ortodoxe Române, iar în anul 2004, în Parcul Industrial din Ploieşti, era pornită cea dintâi centrală eoliană din România.

– În 17 aprilie s-au născut: preotul catolic şi astronomul italian Giovanni Riccioli (1598); lexicograful sas transilvănean Johann Seivert (1735); compozitorul ceh Václav Jan Tomášek (1774); chimistul român Negoiţă Dănăilă (1878); pianistul american de origine austriacă Artur Schnabel (1882); romanciera daneză Karen Blixen (1885); liderul sovietic Nikita Hruşciov (1894); poetul, prozatorul şi publicistul român Ion Vinea (1895); scriitorul şi dramaturgul american Thornton Wilder, laureat al Premiului Pulitzer (1897); juristul românTraian Ionaşcu, specialist în dreptul civil (1897); compozitorul elvețian Willy Burkhardt (1900); pianista şi profesoara română Ecaterina Fotino-Negru (1902); violoncelistul american de origine rusă Gregor Piatigorski (1903); actorul român George Mărutză (1909); scriitorul francez Hervé Bazin (1911); soprana franceză Janine Micheau (1914); poeta română Magda Isanos (1916); actorul român Constantin [Pace] Bărbulescu (1917); cântăreaţa mexicană Chavela Vargas (1919); coreograful român Stere Popescu (1920); pianistul american de jazz, aranjorul şi compozitorul Paul Smith (1922); tenorul italian Gianni Raimondi (1923); soprana italiană Grazziella Sciutti (1927); compozitorul, instrumentistul şi dirijorul german James Last (1929); producătorul muzical american Don Kirshner, supranumit „omul cu urechea de aur” (1934); prozatorul, eseistul, traducătorul, publicistul şi editorul român George Bălăiţă (1935); regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul grec de film Theo Angelopoulos (1935); pictorul român Dumitru Icodin (1939); actorul american de comedie Joe Alaskey III (1952); poetul şi publicistul român Paul Balahur (1953); cântăreaţa română Angela Ciochină (1955); actorul român Adrian Păduraru (1960); cântăreața britanică Victoria Beckham, fostă membră a formaţiei de muzică pop „Spice Girls” (1974); temismanul francez Jo-Wilfried Tsonga (1985) şi prezentatoarea română de televiziune Andra Gogan, care a intrat în Cartea Recordurilor pentru „Cel mai lung concert live susținut de un copil” (1998).

– La 17 aprilie au murit: filosoful neoplatonist grec Proclus (485); fizicianul, filosoful, economistul şi omul politic american Benjamin Franklin (1790); poetul, prozatorul și publicistul român Traian Demetrescu (1896); fizicianul francez Jean-Baptiste Perrin, laureat Nobel (1942); arheologul român amator, topograful şi cartograful Pamfil Polonic (1944); poetul, eseistul şi traducătorul român Ion Pillat (1945); poetul, prozatorul şi traducătorul român Mircea Streinul (1945); omul politic comunist român, ministrul, avocatul, sociologul și economistul Lucrețiu Pătrășcanu (1954); actorul român George Vraca (1964); istoricul literar român Petre V. Haneş (1966); violonistul, dirijorul și compozitorul român Nicu Stănescu (1971); filosoful și omul politic indian Sir Sarvepalli Radhakrishnan, preşedinte al Indiei (1975); eseistul, traducătorul şi criticul român de film D.[umitru] I.[on] Suchianu (1985); constructorul francez de avioane Marcel Dassault (1986);
inginerul român Paul Gheorghe Dimo, specialist în domeniul electricității, creatorul analizei nodale care-i poartă numele şi al metodelor REI (1990); poetul şi prozatorul român Mihail Crama (1994); neurobiologul american Roger Sperry, laureat Nobel (1994); romancierul şi biograful literar francez François-Regis Bastide, producător la Radioteleviziunea Franceză (1996); pictorul român Ion Musceleanu (1997); pictorul român Dan Bimbea (1999); juristul şi profesorul universitar român Mihail-Constantin Eremia (2006); cântăreaţa, actriţa şi realizatoarea americană de programe de televiziune Kitty Carlisle (2007); cântărețul român Gil Dobrică (2007); poetul, eseistul, dramaturgul şi omul politic francez Aimée Césaire (2008); dramaturgul, poetul, prozatorul şi filologul român Paul Miron (2008); fotbalistul român Alexandru Neagu (2010); actorul canadian de film Michael Sarrazin (2011); fizicianul şi inginerul electronist român Paul Dan Cristea (2013); scriitorul şi jurnalistul columbian Gabriel García Márquez, laureat al Premiului Nobel (2014); matematicianul român Dimitrie D. Stancu (2014); omul de afaceri american Alfred Taubman, inventator al complexului comercial de tip mall (2015) şi actrița americană de comedie Doris Roberts (2016).

Septimiu Cioloboc