Oameni & Fapte – 18 mai

– Este cea de-a 139-a zi a lui 2016. Au rămas 227 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:44 şi va apune la ora 20:53.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Muzeelor”, marcată din anul 1977, la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM), cu sediul la Paris.

– La data de 18 mai 1388 s-a încheiat construirea şi a avut loc sfinţirea bisericii mari a Mănăstirii Cozia (din judeţul Vâlcea), importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti. Cozia a fost principalul model al arhitecturii religioase din Ţara Românească vreme de patru secole. Mult mai târziu, în anul 1765, un incendiu de proporţii a distrus o mare parte din oraşul canadian Montreal.

– În ziua de 18 mai 1804 Senatul Franţei îl proclama pe Napoleon Bonaparte ca împărat al francezilor, sub numele de Napoleon I (1804-1814 şi 1815). Napoleon a fost încoronat de către Papa Pius al VII-lea la 2 decembrie 1804, în cadrul unei ceremonii fastuoase la Catedrala Notre Dame din Paris. La câţiva ani distanţă, pe 18 mai 1812, asasinul englez John Bellingham a fost spânzurat în public, la o săptămână după ce l-a împuşcat mortal pe premierul britanic Spencer Perceval.

– La 18 mai 1848 Dieta de la Cluj, în care românii (deşi majoritari) nu erau reprezentaţi decât de un singur deputat, a votat „unirea” Transilvaniei cu Ungaria. Ceva mai apoi, în anul 1897, a fost publicat, la Londra, romanul „Dracula” al scriitorului irlandez Bram Stoker. Însă Dracula nu i-a speriat pe oameni atât de tare precum vestita cometă Halley, a căreri coadă a trecut pe lângă Terra, în noaptea de 18/19 mai 1910. Este cel mai apropiat contact din istorie dintre Pământ și o cometă, mulţi crezând atunci că a venit vremea Judecăţii de Apoi.

– În 18 mai 1923 fizicianul român de origine germană Hermann Oberth a susţinut examenul de diplomă la Universitatea din Cluj, cu lucrarea „Racheta spre spaţiile planetare”, editată, în acelaşi an, la München. Lucrarea avea să devină o operă de bază în tehnica rachetelor şi teoria zborului cosmic. Unii cu aspiraţii cosmice, alţii cu preocupări josnice: la 18 mai 1944, din ordinul lui Stalin, a început deportarea masivă a tătarilor din Peninsula Crimeea înspre Asia Centrală. Mai apoi, în 18 mai 1956, o echipă elveţiană de alpinişti realiza prima ascensiune a Vârfului Lhotse din Munţii Himalaya, înalt de 8.516 metri.

– La data de 18 mai 1965 spionul israelian Eli Cohen a fost spânzurat în Damasc, capitala Siriei, iar după exact patru ani americanii lansau naveta spaţială „Apollo 10” cu misiunea de a simula o aselenizare. Alţii n-au umblat cu simulări, astfel că, pe 18 mai 1974, în deșertul Rajahstan din provincia Pokhran (la graniţa cu Pakistanul), India a detonat cu succes prima sa armă nucleară, devenind a şasea ţară care posedă această armă. Aşa că nu întâmplător s-a semnat la Geneva, în 1977, sub egida ONU, Convenţia internaţională privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile.

– La 18 mai 1980 vulcanul Sfânta Elena din statul american Washington a erupt, provocând moartea a 57 de oameni și pagube în valoare de 3 miliarde de dolari. Tot atunci a avut loc masacrul de la Gwangju, din Coreea de Sud, unde guvernul a reprimat violent demonstraţiile studenţeşti pentru reforme democratice. Rezultatul: 207 morţi şi circa 1.000 de grav răniți, semn că, uneori, guvernele bat vulcanii.

– La 18 mai s-au născut: poetul persan Omar Khayyám (1048); filosoful englez Bertrand Russell, laureat al Premiului Nobel (1872); arhitectul americano-german Walter Adolph Gropius (1883); filosoful şi juristul român Mircea Djuvara (1886); poetul și eseistul român Eugeniu Speranția (1888); scriitorul islandez Gunnar Gunnarsson (1889); filosoful germano-american Rudolf Carnap (1891); regizorul american de film Frank Capra (1897); chimistul american Vincent du Vigneaud, laureat al Premiului Nobel (1901); cântăreţul şi compozitorul francez Charles Trenet (1913); cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła, viitorul Papă Ioan Paul al II-lea (1920); fizicianul german Peter Grünberg, laureat al Nobel-ului (1939); magistratul italian Giovanni Falcone, mare duşman al Mafiei (1939); muzicianul român Michael Creţu (1957); jucătorul francez de tenis Yannick Noah (1960) şi cântăreața germană Sandra Ann Lauer, fosta soţie a lui Michael Creţu (1962).

– În 18 mai au murit: dramaturgul şi prozatorul francez Pierre-Augustin de Beaumarchais (1799); sculptorul român de origine germană Karl Storck (1887); compozitorul și pianistul spaniol Isaac Albéniz (1909); compozitorul și dirijorul austriac Gustav Mahler (1911); prozatorul român Ioan Adam (1911); prozatorul și dramaturgul american de origine armeană William Saroyan (1981); actrița americană Elizabeth Montgomery (1995); jurnalista română Jeana Gheorghiu, realizatoare de emisiuni de radio şi televiziune (2007); sociologul şi publicistul maghiar din România Gáll Ernő (2000);
scriitorul român Mircea Horia Simionescu (2011); istoricul, scriitorul şi profesorul american de origine română Radu Florescu (2014) şi cântăreţul şi actorul american Jerry Vale (2014).

Septimiu Cioloboc