Oameni & Fapte – 19 septembrie

– Este cea de-a 262-a zi a lui 2019. Au mai rămas 103 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:04 şi va apune la ora 19:26.

– Astăzi, în România, este „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, zi ce marchează prima victorie antiaeriană, care a avut loc la 19 septembrie 1916 când, pe timpul executării manevrei de la Flămânda, Armata a III-a Română a doborât primul avion inamic. Este şi Ziua Naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (un grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla şi Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor), unde se aniversează proclamarea independenţei din 1983, faţă de Regatul Unit.

– În ziua de 19 septembrie 1356 a vut loc Bătălia de la Poitiers, din cadrul Războiului de 100 de Ani, bătălie în care armata franceză a suferit o grea înfrângere din partea englezilor. În 1677 a apărut, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor, iar la data de 19 septembrie 1783 a fost înălţat, lângă Versailles, cel de-al doilea balon cu aer cald construit de frații francezi Montgolfier, având la bord o rață, un cocoș și o oaie. Aterizarea balonului „Aérostat Réveillon” s-a produs fără probleme, arătând că și alte vietăți decât păsările pot suporta înălțimile. NOTĂ: Cel dintâi balon, fără echipaj, a fost înalțat la 5 iunie 1783.

– Pe 19 septembrie 1870, în Războiul franco-german, armata prusacă începea „Asediul Parisului”, care a durat 135 de zile, iar în anul 1893 femeile din Noua Zeelandă au căpătat, prin Legea Electorală, dreptul de vot. În 1904 a apărut, la Bucureşti, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, revistă care, pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, a publicat pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui, astfel că, pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese din partea celor care s-au considerat calomniaţi.

– În 1919 s-a înfiinţat Opera Română din Cluj, a cărui spectacolul inaugural a avut loc pe 25 mai 1920, cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, iar în 1941, în toiul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele hitleriste au cucerit Kievul, capitala ucraineană. În 1946 s-a fondat Consiliul Europei, în urma unui discurs ținut de Winston Churchill la Universitatea din Zürich, iar în ziua de 19 septembrie 1946 s-a reluat Festivalul de Film de la Cannes, după o întrerupere de șapte ani, cauzată de conflagraţia mondială.

– În 1982 informaticianul american Scott Fahlman a postat într-un mesaj, pentru prima dată, emoticoanele smiley 🙂 și :-(, iar la 19 septembrie 1985 un cutremur de 8,1 grade pe scara Richter a scuturat orașul Mexico, seism soldat cu peste 9.000 de morţi, 30.000 de răniți și 95.000 de oameni rămaşi fără locuință.

– În 1991 România şi Turcia semnau Tratatul de prietenie, bună vecinătate şi cooperare, iar în anul 1997 s-a inaugurat, în „Piaţa Charles de Gaulle” din Bucureşti, monumentul „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul român Paul Neagu.

– La 19 septembrie 2003 Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul „NavTex” pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime.

– La 19 septembrie s-au născut: sculptorul francez Augustin Pajou (1730);
matematicianul francez Jean Baptiste Joseph Delambre (1749); omul politic şi publicistul maghiar Kossuth Lajos, lider al revoluției maghiare paşoptiste (1802); istoricul român Ştefan Dimitrie Grecianu (1825); poetul român, scriitorul creştin, moralistul şi naţionalistul Vasile Militaru (1886); fizicianul român Eugen Bădărău (1887); poetul şi traducătorul român Marcel Breslaşu (1903); dramaturgul, scenaristul și romancierul finlandez Mika Toimi Waltari (1908); romancierul britanic Sir William Golding, laureat Nobel (1911); geograful pedolog român Vasile Butnaru (1911); baritonul român Mihail Arnăutu (1913); pictorul şi sculptorul român Alexandru Ţipoia (1914); atletul ceh Emil Zátopek, cvadruplu campion olimpic (1922); fizicianul japonez Masatoshi Koshiba, laureat Nobel (1926); scriitorul şi jurnalistul italian Carlo Fruttero (1926); cântăreaţa română de muzică populară Angela Moldovan (1927); actorul american Adam West (1928); actorul și scenaristul francez Jean-Claude Carrière (1931); regizoarea de film, scenarista şi producătoarea maghiară Mészáros Márta (1931); jurnalistul român George Antofi (1932); tenorul român George Lambrache (1937); actriţa italiană Mariangela Melato (1941); biofiziciana română Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (1945); actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons (1948); regizorul, actorul şi muzicianul român Mihai Timofti (1948); compozitoarea română Carmen Maria Cârneci (1957); saxofonista olandeză Candy Dulfer (1969); compozitorul, scriitorul şi producătorul islandez Johann Johannsson (1969) şi pianista română Ioana Maria Lupașcu (1977).

– În 19 septembrie au murit: poetul, cărturarul şi demnitarul vietnamez Nguyễn Trãi, întemeietor al literaturii clasice vietnameze (1442); astronomul danez Ole Rømer (1710); omul de știință şi inventatorul olandez Pieter van Musschenbroek (1761); fizicianul, matematicianul şi inginerul francez Gaspard Gustave de Coriolis (1843); omul politic român Nicolae Hurmuzaki (1909); medicul şi ziaristul român A. Steuerman-Rodion (1918); inginerul şi matematicianul român Ermil A. Pangrati (1931); inginerul rus Konstantin Ţiolkovski, unul dintre fondatorii astronauticii (1935); compozitorul grec Nikos Skalkottas (1949); scriitoarea și feminista australiană Miles Franklin (1954); actrița, profesoara şi directoarea română de teatru Lucia Sturza Bulandra (1961); pianistul francez și interpretul de muzică de cameră Robert Casadesus (1972); filosoful și istoricul francez Étienne Gilson (1978); actorul român Toma Dimitriu (1984); pictorul român Călin [Calinic] Alupi (1988); scriitoarea, publicista şi traducătoarea română Cella Serghi (1992); scriitorul şi dramaturgul algerian Nourredine Aba (1996); actorul român Ștefan Mihăilescu-Brăila (1996); actriţa americană de film Ann Doran (2000); esteticianul român Victor Ernest Maşek, director de teatru (2002); medicul român Ion R. Baciu (2004); poetul şi criticul literar român Emil Manu (2005); cântăreţul şi compozitorul american Willie Hutch (2005); actriţa americană Elizabeth Allen (2006); actorul român Horia Șerbănescu (2010); cântăreaţa americană Dolores Hope (2011); muzicianul român de jazz Johnny Răducanu (2011); scriitoarea britanică Jackie Collins, autoare de romanele erotice (2015); scrimerul maghiar Kulcsár Győző, cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (2018); artista vizuală și scriitoarea română Geta Brătescu (2018); dansatorul și coregraful american Arthur Mitchell (2018) și actorul franco-egiptean Gamil Rateb (2018).

Septimiu Cioloboc