Oameni & Fapte- 2 aprilie

– Astăzi, în Calendarul Romano-Catolic este Joia Sfântă (Cina Domnului). În plan internaţional e „Ziua Mondială de Sensibilizare faţă de Autism”, dar şi „Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii”, aniversată din 1967, pentru a marca ziua de naştere a scriitorului danez Hans Christian Andersen.
În Argentina este „Ziua Malvinelor” , sau „Ziua veteranilor de război și a celor morți în Războiul Malvinelor”, care onorează memoria veteranilor și victimelor Războiului Malvinelor, pierdut în faţa Marii Britanii în anul 1982.

– La data de 2 aprilie 1453 otomani conduşi de sultanul Mahomed al II-lea au început asaltul asupra orașului Constantinopol. La aproape un secol distanţă, în 1513, conchistadorul spaniol Juan Ponce de León a abordat un teritoriu nou în America de Nord, pe care l-a botezat Florida, după numele mitic al zilei descoperirii, „Pascuas Floridas” („Florii”). În anul 1711 Dimitrie Cantemir și țarul Petru I semnau, la Luţk (oraş în Ucraina de azi), tratatul de alianță militară antiotomană dintre Moldova și Rusia, act care recunoștea și domnia ereditară în familia Cantemireștilor și autoritatea absolută a domnului moldovean.

– În ziua de 2 aprilie 1792 s-a adoptat prima lege monetară în SUA, care stabilea ca monedă unică dolarul. O altă lege apărea în Principatele Române, pe 2 aprilie 1864: Legea comunală, care prevedea organizarea comunelor urbane și rurale. După doi ani, în 1866, s-a desfăşurat plebiscitul prin care populaţia României a fost consultată asupra așezării pe tronul ţării a unui prinţ străin, în persoana lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul Carol I, rege al României. La data de 2 aprilie 1867 poetul Mihai Eminescu publica în revista „Familia” poemul „Ce-ţi doresc eu ție, dulce Românie”.
Ce şi-a dorit nu i s-a adeverit, dovadă realitatea amară din zilele noastre.

– În 1944 guvernul sovietic anunţa că „intrarea trupelor sovietice pe teritoriul României este dictată exclusiv de necesităţi de război”, „fără scopul de a dobândi vreo parte din teritoriul României sau de a schimba orânduirea socială din România”. Declaraţia era praf în ochii Londrei, Washington-ului şi a cercurilor politice din ţara noastră. Ştim ce a urmat după 23 august 1944. Era ca-n bancul cu ora de geografie, la care Bulă, întrebat fiind cu cine se învecinează Rusia a răspuns sec: „Cu cine vrea”.

– Faptele rele pe teritoriul nostru continuă, astfel că, în 1949, au fost naţionalizate farmaciile urbane, laboratoarele chimico-farmaceutice şi de analiză medicală, precum şi depozitele de medicamente.

– La 2 aprilie 1982 trupele argentiniene au debarcat în Insulele Falkland, declanșând Războiul Malvinelor, dintre Argentina și Marea Britanie, război care a durat până la 14 iunie 1982, cu victoria europenilor. Revenim în patria noastră, subliniind că, pe 2 aprilie 2008, a început, la București, summit-ul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, cel mai mare summit al NATO.

– La 2 aprilie s-au născut, între alţii: Carol cel Mare, rege al francilor (742); matematicianul și fizicianul italian Francesco Maria Grimaldi (1618); aventurierul și scriitorul italian Giacomo Casanova (1725); scriitorul danez Hans Christian Andersen, celebru prin poveştile sale pentru copii (1805); scriitorul francez Émile Zola (1840); compozitorul și folcloristul român Tiberiu Brediceanu (1877); pictorul şi sculptorul german Max Ernst (1891); cântărețul și compozitorul român Gică Petrescu (1915); cântărețul francez Serge Gainsbourg (1928); scriitoarea română Gabriela Adameșteanu (1942) şi actrița română Manuela Hărăbor (1968).

– În 2 aprilie au murit: medicul și anatomistul scoțian James Douglas (1742); publicistul francez Honoré Gabriel de Riqueti, conte de Mirabeau, care a participat la Revoluția Franceză din perioada 1789-1794 (1791); inventatorul american Samuel Morse, creatorul alfabetului Morse (1872); scriitorul german Paul Heyse, laureat al Premiului Nobel (1914); chimistul, fizicianul şi mineralogul român Petru Poni (1925); generalul român Ioan Boeriu, președinte al Consiliului de Onoare al armatei austro-ungare (1949); preşedintele francez Georges Pompidou (1974); omul român de televiziune Tudor Vornicu (1989); fizicianul suedez Hannes Alfvén, laureat al Premiului Nobel (1995) şi Papa Ioan Paul al II-lea (2005).

Septimiu Cioloboc
Foto: