Oameni & Fapte – 20 august

- Este cea de-a 233-a zi a lui 2020. Au rămas 133 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:27 şi va apune la ora 20:22.

- Astăzi începe Anul Nou Islamic (1442 AH) (Al-Hijri), cu cea dintâi zi din Muharram, prima lună din calendarul islamic. Mulţi musulmani comemorează în această zi Hajira, sau pornirea profetului Mahomed în călătoria istorică de la Mecca la Medina (16 iulie 622 marchează începutul Calendarului Musulman, începutul propovăduirii credinţei în Allah). Anul musulman are doar 354 de zile, iar sărbătoarea a început din seara zilei precedente, 19 august 2020.

- În Estonia este sărbătoare de stat, marcându-se recăpătarea independenţei după dezmembrarea URSS, în 1991. Este şi Ziua Naţională a Republicii Ungaria – Sărbătoarea Sfântului Ştefan, fost rege din dinastia Arpadiană, care a unificat triburile ungare. În anul 1001 el s-a creştinat şi a obţinut de la Papa Silvestru al II-lea coroana regală, legând astfel Ungaria de lumea creştină occidentală. În timpul domniei lui s-a adoptat creştinismul ca religie de stat.

- La 20 august 636 d.Hr. s-a încheiat Bătălia de la Yarmuk, lângă râul cu acelaşi nume din Siria de astăzi, unde forțele arabe ale Califatului Rashidun, conduse de Khālid bin al-Walīd, au învins oastea Imperiului Bizantin, preluând controlul în Siria și Palestina şi marcând astfel primul mare val de cuceriri musulmane și înaintarea rapidă a Islamului în afara Arabiei.

- În anul 1000 Sfântul Ștefan a întemeiat statul maghiar, data de 20 august fiind astăzi sărbătorită ca Zi Națională în Ungaria, iar la 20 august 1083 primul rege al Ungariei, Ștefan I, a fost canonizat de papa Grigore al VII-lea.

- În 1469 s-a dat Bătălia de la Lipnic, pe Nistru (azi în Republica Moldova), unde oastea condusă de domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare, a învins tătarii Hoardei de Aur, iar în 1749 începea domnia fanariotă a lui Constantin Racoviță în Moldova.

- La 20 august 1791 navigatorul danez Vitus Jonas Behring a descoperit Alaska, iar în 1839 studenţii români Ion Ghica, Alexandru G. Golescu şi Dimitrie Brătianu au înfiinţat, la Paris, „Societatea pentru învăţătura poporului român”, care a contribuit la cristalizarea ideologiei paşoptiste.

- În 1854 s-a deschis prima linie de cale ferată pe teritoriul României, care făcea legătura între Oraviţa (din Banat) şi Baziaş (un port la Dunăre). Având o lungime de 62,5 kilometri, linia era folosită iniţial doar pentru transportul cărbunelui. Din 1855, a fost administrată de Căile Ferate Austriece, Banatul fiind atunci parte a Imperiului Austriac. Relaţia Oraviţa – Baziaş s-a deschis şi pentru traficul de pasageri la 1 noiembrie 1856, după ce au fost efectuate diverse îmbunatăţiri tehnice la linie. Ruta Bucureşti – Giurgiu a fost prima linie construită pe teritoriul românesc din acea vreme, fiind deschisă pentru trafic la 26 august 1869.

- În 1865, printr-un decret imperial, era dizolvată Dieta Transilvaniei de la Sibiu, care funcţiona din 1863, anulându-se, astfel, legile votate de aceasta, legi prin care erau recunoscute naţiunea şi limba română. La 20 august 1866 președintele american Andrew Johnson a declarat oficial încheiat Războiul Civil din SUA, iar în 1870 a avut loc mişcarea antidinastică de la Ploieşti, condusă de Alexandru Candiano-Popescu, fost ofiţer care s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877. Mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile de 20 august, când domnitorul român Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, revenind, în cele din urmă, asupra hotărârii. Candiano-Popescu a devenit, zece ani mai târziu, aghiotant al regelui Carol I.

- În 20 august 1884 a apărut, la Bucureşti (până în 1953, cu întreruperi), din iniţiativa ziaristului român de origine italiană Luigi Cazzavillan, ziarul „Universul”, primul mare cotidian românesc, iar în 1902 a avut loc, pe un teren din Timişoara, primul meci oficial de fotbal din România, între echipele oraşelor Timişoara şi Lugoj, joc încheiat cu scorul 3-2 în favoarea gazdelor.

- La 20 august 1914, în timpul Primului Război Mondial, armatele germane au ocupat capitala Belgiei, Bruxelles, iar în 1920 a fost înfiinţată, în acelaşi oraş, Agenţia de Presă Belga (Agence Télégraphique Belge de Presse). În anul 1940 premierul britanic Winston Churchill a ținut cel de-al patrulea din faimoasele sale discursuri de pe vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, declarând că „Niciodată atâția oameni nu au datorat atât de mult unui număr atât de mic de semeni ai lor”, referindu-se la piloții din Royal Air Force.

- Mai avem două fapte din amintita conflagraţie mondială: în 20 august 1941 a început asediul german asupra orașului sovietic Leningrad, iar în 1944 s-a declanşat Bătălia pentru România cu o ofensivă majoră a Uniunii Sovietice. După 23 august 1944, România va părăsi Axa (Berlin – Roma – Tokyo) și va trece de partea Aliaților.

- În 1968 armatele Pactului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia, punând capăt perioadei de liberalizare a regimului comunist, cunoscută sub numele de „Primăvara de la Praga” şi tot atunci s-a inaugurat Uzina de Autoturisme de la Colibaşi-Piteşti (astăzi Mioveni, după revenirea la vechea denumire a oraşului Colibaşi), prima uzină de autoturisme din țara noastră. Acolo s-a fabricat, iniţial, autoturismul „Dacia 1100” şi, din 1970, autoturismul „Dacia 1300”. Ulterior s-au produs şi alte tipuri de autoturisme „Dacia”. Din 1999 majoritatea acţiunilor Uzinei Mioveni-Piteşti sunt deţinute de compania franceză „Renault”. Primul autoturism românesc, o „Dacia 1100”, a ieşit pe poarta fabricii în 20 august 1968, la volan aflându-se liderul comunist Nicolae Ceauşescu.

- În 1975 americanii au lansat spre planeta Marte sonda spaţială „Viking 1”, care a ajuns pe solul marţian la 19 iunie 1976 şi a depus un laborator ce a transmis pe Pământ peste 1400 de imagini, iar în 1991 Estonia și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică.

- La 20 august s-au născut: compozitorul italian Jacopo Peri (1561); chimistul și mineralogul suedez Jöns Jakob Berzelius (1779); scriitorul belgian Charles de Coster (1827); compozitorul şi dirijorul austriac Josef [Joseph] Strauss, al doilea fiu al lui Johann Strauss-tatăl (1827); geologul austriac Eduard Suess (1831); poetul şi traducătorul român Vasile Pogor (1833); preşedintele american Benjamin Harrison (1833); scriitorul polonez Bolesław Prus (1847); preşedintele francez Raymond Poincaré (1860); politicianul liberal şi premierul român Ion I. C. Brătianu (1864); romancierul şi eseistul japonez Kōda Rohan (1867); preotul, profesorul, folcloristul, compozitorul şi dirijorul român Timotei Popovici (1870); medicul român Anibal Theohari (1873); arhitectul şi urbanistul finlandez Eliel Saarinen (1873); istoricul român Constantin Giurescu (1875); istoricul britanic Robert William Seton-Watson (1879); actorul român Vladimir Maximilian (1882); scriitorul american Howard Phillips Lovecraft (1890); atletul japonez Shisō Kanaguri (1891); matematicianul român Octav Onicescu (1892); poetul, criticul literar şi traducătorul italian Salvatore Quasimodo, laureat Nobel (1901); dirijorul englez de origine rusă Anatole Fistoulari (1907); neurobiologul american Roger Sperry, laureate Nobel (1913); inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (1916); criticul, istoricul literar şi eseista română Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920); scriitorul rus Vasili Aksionov (1932); regizorul de film şi scenaristul român Mihai Constantinescu (1932); regizorul și scenograful rus Andrei Koncealovski (1937); generalul francez Jean-Loup Chrétien, primul astronaut din Europa de Vest care a zburat în Spaţiu (1938); juristul, profesorul şi publicistul român Corneliu Turianu (1940); fostul preşedinte sârb Slobodan Milošević (1941); interpretul afro-american Isaac Hayes, legendă a muzicii soul (1942); premierul indian Rajiv Gandhi (1944); fostul handbalist român Cristian Gațu, campion mondial și european, fost președinte al Federației Române de Handbal (1945); cântărețul, textierul și compozitorul englez Robert Plant, membru al trupei rock „Led Zeppelin” (1948); actorul australian John Noble (1948); chirurgul român Dan Mircea Enescu, specialist în chirurgie plastică (1952); scriitoarea şi jurnalista rusă Anna Ştefanovna Politkovskaia, militantă pentru respectarea drepturilor omului (1958); premierul italian Enrico Letta (1966); violonistul român Gabriel Croitoru (1966); violonistul, compozitorul şi profesorul rus Maxim Vengerov (1974); gimnasta română Cătălina Ponor, campioană olimpică şi europeană (1987) şi actrița și cântăreața americană Demi Lovato (1992).

- În 20 august au murit: compozitorul şi organistul spaniol Tomas Luis de Victoria (1611); matematicianul și politicianul olandez Jan De Witt (1672); filozoful german Friedrich Wilhelm Schelling (1854); poetul, prozatorul, dramaturgul şi ziaristul român Dimitrie Bolintineanu, revoluţionar paşoptist (1872); poetul francez Jules Laforgue (1887); ofiţerul de cavalerie şi politicianul român Alexandru Wassilko de Serecki, membru al Camerei Superioare al Imperiului Austriac (1893); folcloristul, publicistul, profesorul şi omul politic român G. Dem. Teodorescu (1900); medicul oftalmolog român Nicolae Manolescu, unul dintre fondatorii școlii românești de oftalmologie (1910); chimistul şi serologul german Paul Ehrlich, laureat Nobel (1915); chimistul german Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer, laureat Nobel (1917); compozitorul şi dirijorul român Alexis Catargi (1923); medicul veterinar român Ioan Athanasiu (1926); filosoful italian Francesco Orestano (1945); poetul, prozatorul şi publicistul român Dimitrie Iov (1959); fizicianul american Percy Williams Bridgman, laureat Nobel (1961); fizicianul și astrofizicianul american de origine rusă George Gamow (1968); eseistul, poetul, publicistul şi omul politic român Nichifor Crainic (1972); cântărețul și compozitorul american de origine franceză Joe Dassin (1980); prozatorul, editorul şi publicistul român Al.[exandru] I.[ancu] Ştefănescu (1984); regizorul sârb de film Aleksandar Petrovič (1994); etnologul român Maria Bocşe (2010); actriţa americană Phyllis Diller (2012); fotbalistul şi antrenorul român Costică Ștefănescu (sinucis în 2013); scriitorul şi scenaristul american Elmore Leonard, poreclit „Dickens din Detroit” (2013); eseistul, criticul literar, memorialistul şi traducătorul român Nicolae Balotă (2014); tenorul şi profesorul român Toma Popescu (2014); comicul, actorul, cântărețul, regizorul de film, producătorul și scenaristul american Jerry Lewis (2017); ziaristul, scriitorul, omul politic și militantul pacifist israelian Uri Avneri (2018); editorul român, criticul și istoricul literar Teodor Vârgolici (2019) și producătorul muzical și compozitorul francez de muzică electronică Fred Rister (2019).

Septimiu Cioloboc

Lasă un răspuns
Adresa ta de email nu va fi publicatã. Câmpurile necesare sunt marcate cu*

VIDEOFM

Acum in emisie

PĂREREA TA cu LUMINITA AVRAM

Senin

Vânt: 1 m/s

Senin 15°C

Vânt: 3 m/s

17°C

Top 30 RTM

  • 1. RITA ORA – New look,

  • 2. DELIA – Sa-mi canti,

  • 3. AMI – Tramvai,

  • 4. TAYLOR SWIFT – Cornelia Street,

  • 5. IRINA RIMES – In palme,

  • 6. VUNK – Deja vu,

  • 7. JO COOPER ft. ASTRID – Sing it with me,

  • 8. ONE REPUBLIC – Wanted,

  • 9. PET SHOP BOYS – Dreamland,

  • 10. ALINA EREMIA – Printre cuvinte,

  • 11. SPEAK – M-ai lasat sa te las,

  • 12. PINK – Walk me home,

  • 13. NICOLETA NUCA – Tot mai rar,

  • 14. LADY ANTEBELLUM – Ocean,

  • 15. TRUPA ZERO – In bratele tale,

  • 16. MORANDI – Professional liar,

  • 17. INNA – Bebe,

  • 18. MAROON 5 – Memories,

  • 19. ROXEN – Ce-ti canta dragostea,

  • 20. 3 SUD EST – Prietenia,

  • 21. DUA LIPA – Physical,

  • 22. ALEXIA ft. DJ PROJECT – Cronic,

  • 23. FLORIAN RUS ft. MIRA – Strazile din Bucuresti,

  • 24. SHAWN MENDES ft. CAMILA CABELL – Señorita,

  • 25. MIKA – Dear jealousy,

  • 26. KYGO ft. WHITNEY HOUSTON – Higher love,

  • 27. LOUIS TOMLINSON – Kill my mind,

  • 28. THOMAS RHET – Remember you young,

  • 29. DJ PROJECT ft. ANDIA – Retrograd,

  • 30. WHAT’S UP ft. ANDRA – Tine-te bine,

Sugereazã piesã
= 4.8737RON-9.9999
  • usd 0.5245 1 0.0016

  • chf 4.5487 1 0.002

  • aud 2.9152 1 0.008

Live Video

Dedica o melodie unei persoane dragi

Completeaza formularul de mai jos,iar dedicatia ta se va auzi in emisiunea
Trimite Dedicatia

Blog

Blog PPI cu Radu Florea: C-așa o vrut Du...

Radu Florea | Citeste articolul

C-așa vrut Domnul E doliu național astăz...

Parteneri
}