Oameni & Fapte – 21 decembrie

– Este cea de-a 355-a zi a lui 2018. Au rămas 10 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:03 şi va apune la ora 16:37.

– Astăzi, în România, sunt marcate „Ziua Supravieţuitorului de Cancer” şi „Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România”.

– La 21 decembrie 1846 britanicul Robert Liston a realizat prima operaţie chirurgicală sub anestezie, la „University College Hospital” din Londra, iar în 1883 apărea, la Bucureşti, ediţia princeps a poeziilor lui Mihai Eminescu, „Poesii” (cu o scurtă prefaţă semnată de Titu Maiorescu, cel ce a definitivat şi publicat ediţia), singurul volum tipărit în timpul vieţii poetului. Pe copertă apare anul 1884.

– În 21 decembrie 1891 s-a jucat primul meci de baschet, sport inventat de James Naismith, profesor american de educație fizică la Colegiul Springfield (statul Massachusetts). Jocul, inventat pentru a face mai atractive lecţiile de Educaţie Fizică ale studenţilor, s-a desfăşurat în sala de sport a colegiului, unde tânărul asistent a înlocuit porţile cu două coşuri atârnate de pereţii sălii.

– În 1898 soţii fizicieni francezi Marie și Pierre Curie au descopeit elementul chimic radioactiv radiu, iar în 21 decembrie 1903 s-a acordat pentru prima oară, în Franța, Premiul Goncourt pentru „cea mai bună operă în proză a anului”, trofeu iniţiat de scriitorul Edmond Goncourt. Acesta şi-a lăsat, prin testament, întreaga avere pentru înfiinţarea unei Academii care să-i poarte numele. Premiul s-a acordat anual, în pofida celor două războaie mondiale sau a altor împrejurări neprielnice.

– La 21 decembrie 1913 a apărut, în ziarul american „New York World”, primul careu de cuvinte încrucişate, semnat de britanicul Arthur Wynne – un jurnalist din oraşul englez Liverpool, iar în 1927 s-a înființat legația română de la Rio de Janeiro (Brazilia), prima legație română din America de Sud.
În 1937, la „Carthay Circle Theater” din oraşul american Los Angeles, avea loc premiera primului lung-metraj animat, color și cu sunet, „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, produs de Walt Disney, peliculă bazată pe povestirea omonimă a Fraților Grimm. Este primul film din seria animaţiilor semnate de Walt Disney și una dintre peliculele de animație clasică cu cele mai mari încasări din toate timpurile.

– La 21 decembrie 1953 s-a înfiinţat Teatrul de Stat de Operetă din Braşov (actuala Operă Braşov), iar în 1958 generalul francez Charles de Gaulle a fost ales președinte al celei de-a V-a Republici Franceze. În 1965, la a 20-a sesiune a Adunării Generale a ONU, s-a adoptat Convenţia Internaţională pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, iar în 1968 s-a lansat misiunea americană „Apollo 8”, cea dintâi misiune cu echipaj care a folosit racheta „Saturn V”, suficient de puternică încât să permită navei spațiale să orbiteze Luna. Echipajul, format din astronauții Frank Borman, James Lovell Jr. și William Anders, a făcut înconjurul Lunii şi a reintrat, cu succes, în atmosfera Pământului în ziua de 27 decembrie 1968.

– În 1969 un echipaj românesc a încheiat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion „IL-18” al TAROM, parcurgând 46.000 de kilometri, iar în 1971 s-a creat, la Paris, organizaţia umanitară „Médecins sans Frontières” („Medici fără frontiere”), care are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă ce intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale. Organizaţia a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1999. Pe 21 decembrie 1988, în oraşul scoţian Lockerbie, doi terorişti arabi, susţinuţi de Libia, au provocat prăbuşirea avionului „B-747”, care făcea legătura între Londra şi New York, atentat soldat cu 270 de victime.

– La 21 decembrie 1989 s-a declanşat Revoluţia română anticomunistă în Bucureşti. Dictatorul Nicolae Ceauşescu a convocat un miting în faţa Comitetului Central al PCR, în cursul căruia urma să fie înfierată atitudinea protestatarilor de la Timişoara. Mitingul a fost întrerupt de manifestanţi care au fost dispersaţi de forţele de ordine. Ulterior, participanţii la miting, cărora li s-au alăturat şi alţi bucureşteni, s-au regrupat la Hotelul Intercontinental, în Piaţa Universităţii şi lângă Ambasada SUA. Noaptea s-a tras cu muniţie de război în demonstranţi, iar apoi blindatele au degajat terenul. Prin decret prezidenţial, s-a instituit starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, unde, în 16 decembrie, a izbucnit revolta ce a însemnat începutul Revoluţiei antidictatoriale şi anticomuniste din decembrie 1989. Tot în 21 decembrie au avut loc demonstraţii populare şi confruntări armate la Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Braşov şi în alte oraşe, soldate cu numeroase victime, răniţi şi morţi. Demostraţiile au continuat în 22 decembrie şi în zilele următoare.

– În 1991 unsprezece foste republici sovietice, devenite state independente au semnat, la Alma-Ata (în Kazahstan), documentul de creare a Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul, ca şi retragerea lui Mihail Gorbaciov din funcţia de preşedinte al URSS, faptă petrecută în 25 decembrie 1991, au consfinţit destrămarea şi dispariţia Uniunii Sovietice de pe harta politică a lumii.

– În 1995 orașul israelian Bethlehem a trecut sub control palestinian, iar în 1996 a început să emită, în România, „Radio 21”. În 2007 spațiul Schengen s-a mărit cu nouă state ale Uniunii Europene: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia, iar în anul 2009, la Palatul Cotroceni din Bucureşti, a avut loc ceremonialul de reînvestire a lui Traian Băsescu în funcţia de preşedinte al României. În 2012, potrivit unor calendare, s-a prezis Sfârșitul Lumii, iar în anul 2014 actualul președinte român, Klaus Iohannis, a depus jurământul de învestire, în ședința solemnă a Senatului și Camerei Deputaților.

– La 21 decembrie s-au născut: Thomas Becket, arhiepiscop englez de Canterbury (1118); pictorul italian Tommaso Masaccio (1401); teologul şi cărturarul român Petru Movilă, mitropolit al Kievului (1596); botanistul scoţian Robert Brown, care a descoperit mişcarea dezordonată a particulelor suspendate într-un fluid – „mişcarea browniană” (1773); chimistul scoțian Thomas Graham (1805); lingvistul francez de origine elvețiană Jules Gillieron, creatorul geografiei lingvistice alături de Edmond Edmont (1854); scriitorul şi publicistul român Constantin Mille (1861); criticul şi istoricul literar român Gheorghe Bogdan-Duică (1865); premierul român Gheorghe Tătărăscu (1886); biologul american Hermann J. Müller, unul dintre fondatorii radiobiologiei şi laureat Nobel (1890); scriitorul britanic Anthony Powell (1905); romancierul german Heinrich Böll, laureat Nobel (1917); colonelul și preşedintele austriac Kurt Waldheim (1918); istoricul literar, teologul, bizantinologul, editorul şi publicistul român Dan Zamfirescu (1933); biologul, scriitorul, filosoful, istoricul ştiinţelor şi profesorul român Dumitru Denis Buican Peligrad, autorul noii teorii a evoluţiei – teoria sinergică a evoluţiei – şi al unei noi teorii a cunoaşterii – biognoseologia (1934); actrița română Stela Popescu (1935); actrița americană Jane Fonda (1937); actrița și profesoara română Adela Mărculescu (1938); scriitorul australian Frank Moorhouse (1938); chitaristul și compozitorul american de rock Frank Zappa (1940); dirijorul, compozitorul şi pianistul englez Michael Tilson Thomas (1944); actorul american Samuel L. Jackson (1948); pianistul și dirijorul britanic de origine maghiară Sir András Schiff (1953); actorul, regizorul şi producătorul englez de origine canadiană Kiefer Sutherland (1966); politicianul georgian-ucrainean Mikheil Saakașvili, fost președinte al Georgiei (1967) și filosoful, bancherul şi omul politic francez Emmanuel Macron, cel mai tânăr preşedinte al Franţei (1977).

– În 21 decembrie au murit: scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio, renumit pentru povestirile reunite în volumul „Decameronul” (1375); compozitorul german Anton Cajetan Adlgasser (1777); compozitorul danez Niels W. Gade (1890); violonistul şi dirijorul francez Charles Lamoureux (1899); compozitorul, dirijorul și pedagogul român Gavriil Musicescu (1903); exploratorul polar danez Knud Rasmussen (1933); scriitorul american Francis Scott Fitzgerald (1940); matematicianul român Petre Sergescu (1954); scriitorul german Lion Feuchtwanger (1958); poetul, istoricul literar, traducătorul şi folcloristul român Valeriu Ciobanu (1966); fizicianul român Alexandru S. Sanielevici (1969); pianistul şi profesorul român Iosif Prunner (1970); poetul şi traducătorul român Marcel Gafton (1987); violonistul american de origine rusă Nathan Milstein (1992); poetul şi eseistul român Dan Laurenţiu (1998); eseista și memorialista română Amelia Pavel, critic și istoric de artă (2003); actrița română Raluca Zamfirescu (2008); psihologul român Adrian Neculau (2012); cântăreţul şi compozitorul austriac Udo Jürgens (2014); poeta, scriitoarea şi traducătoarea română Annie Bentoiu (2015) și astronautul american Bruce McCandless, primul om care a zburat în spaţiu fără a fi legat (2017).

Septimiu Cioloboc