Oameni & Fapte – 23 februarie

– Este cea de-a 54-a zi a lui 2018. Au mai rămas 311 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:12 şi va apune la ora 17:59.

– Astăzi este Ziua Naţională a Sultanatului Brunei, unde se aniversează proclamarea oficială a independenţei din 1984, dar şi Ziua Naţională a Republicii Cooperatiste Guyana, ţară în care se sărbătoreşte proclamarea republicii din 1970. În Rusia se marchează „Ziua bărbaţilor”, ce readuce în actualitate fosta sărbătoare militară sovietică „Ziua apărătorilor patriei”, pentru că la data de 23 februarie 1918 a luat fiinţă Armata Roşie.

– Din 23 februarie 1271 datează prima mențiune documentară a orașului Brașov, iar în 1455 ieşea de sub tipar „Biblia lui Gutenberg”, prima carte din Europa produsă în masă. Deşi fapta a reprezentat un moment de cotitură în evoluţia tehnologică a lumii, tipograful german Johann Gutenberg nu a obţinut profituri substanţiale din invenţia sa.

– În 1633 Matei Basarab era recunoscut domnitor al Țării Românești de către Poarta Otomană, iar în 1821 ţarul Rusiei, Alexandru I, dezavua revoluția condusă de Tudor Vladimirescu în Țara Românească, precum și mișcarea lui Alexandru Ipsilanti („Eteria”), declarându-se de acord cu venirea trupelor otomane la nord de Dunăre. În 1856 omul politic român Nicolae Golescu adresa plenipotenţiarilor Marii Britanii, Franţei şi ai Regatului Sardiniei, la Congresul de la Paris, în numele conaţionalilor săi, un memoriu în care cerea unirea Moldovei cu Muntenia într-un stat independent, sub garanţia marilor puteri europene.

– În 1869 s-a întemeiat Partidul Național al Românilor din Transilvania, sub conducerea lui Ilie Măcelariu, iar în 1893 a fost patentat motorul Diesel, invenţie a inginerului german Rudolf Diesel. În 1898 romancierul francez Émile Zola a fost găsit vinovat de calomnie în cunoscuta „Afacere Dreyfus”, fiind condamnat la închisoare pentru că a scris celebra scrisoare „J’accuse”, în care acuza guvernul francez de anti-semitism și de faptul că l-a încarcerat, fără temei, pe căpitanul Alfred Dreyfus. În ziua de 23 februarie 1903 Cuba a închiriat americanilor Golful Guantánamo, pe termen nelimitat, şi tot atunci avea loc, la Ateneul Român, audiţia în premieră a trei lucrări scrise de George Enescu: „Suita I”, „Rapsodia I” şi „Rapsodia a II-a”, sub bagheta compozitorului.

– În 23 februarie 1916 s-a înfiinţat Muzeul de Antichități din Iași, iar în anul 1919 Benito Mussolini a fondat Partidul Fascist, devenind ulterior premier al Italiei, impunând un regim dictatorial şi împingând ţara în cel de-Al Doilea Război Mondial. La 23 februarie 1929 s-a desfăşurat în ţara noastră primul concurs de frumusețe „Miss România”, câştigat de Magda Demetrescu, o tânără orfană de 17 ani, iar în 1956 Nikita Hrușciov, şeful statului sovietic, denunța cultul personalității și crimele lui Stalin.

– O explozie devastatoare ce a avut loc în anul 1993 la complexul comercial „World Trade Center” din New York s-a soldat cu 6 morți și peste 1.000 de răniți, iar în 1999 Grupul de Contact încheia Conferinţa de la Rambouillet, privind negocierea unui acord interimar care să prevadă o „autonomie substanţială” pentru Kosovo. Conferinţa a luat sfârşit prin acceptarea, în linii mari, a proiectului de către cele două părţi. Belgradul a exclus desfăşurarea unei forţe internaţionale în Kosovo, iar albanezii nu au renunţat la pretenţia lor de a organiza un referendum privind independenţa provinciei.

– La 23 februarie s-au născut: Matei Corvin, rege al Ungariei și Croației (1443); compozitorul, organistul şi violonistul german Georg Friedrich Händel (1685); economistul austriac Carl Menger (1840); compozitorul şi dirijorul român George Fotino (1858); chimistul american de origine poloneză Casimir Funk, care a identificat vitamina B1 (1884); poetul simbolist şi dramaturgul român Mihail Săulescu (1888); regizorul american de film Victor Fleming, dublu laureat al Premiului Oscar (1889); poetul, prozatorul şi traducătorul român Tudor Măinescu (1892); dirijorul, organistul, profesorul şi muzicologul român de origine poloneză Victor Bickerich (1895); etnologul şi scriitorul român Romulus Vulcănescu, sociolog al culturii (1912); baritonul român Alexandru Enăceanu (1912); traducătoarea română Eta Boeriu (1923); scriitorul şi regizorul francez Claude Sautet (1924); soprana franceză Régine Crespin (1927); actorul britanic Bernard Kay (1928); scriitorul şi jurnalistul maghiar Ábel Péter (1929); generalul român Iulian Vlad, fost membru al CC al PCR şi fost șef al Securității (1931); speologul şi paleontologul român Constantin Rădulescu (1932); compozitorul, profesorul, poetul, traducătorul şi muzicologul român Nicolae Coman (1936); cantautorul, chitaristul şi producătorul american Johnny Winter (1944); dirijorul şi compozitorul român Răzvan Cernat (1945); prinţul moştenitor al Japoniei, Naruhito, cel mai mare fiu al împăratului Akihito (1960); jurnalistul român Dan Negru, realizator de emisiuni de televiziune (1971); actrița britanică Emily Blunt (1983) şi cântăreața americană Skylar Grey (1986).

– În 23 februarie au murit: pictorul şi gravorul italian Agostino Carracci (1602) ; pictorul englez Sir Joshua Reynolds, fondator al Academiei Regale de Artă (1792); poetul englez John Keats (1821); matematicianul, fizicianul şi astronomul german Carl Friedrich Gauss (1855); ministrul român şi doctorul în drept Constantin Hurmuzachi (1869); poetul şi dramaturgul român Ioan S. Neniţescu (1901); matematicianul francez Jean Gaston Darboux (1917); politicianul român din Transilvania Gheorghe Pop de Băsești (1919); soprana australiană de origine scoţiană Nellie Melba (1931);
compozitorul şi dirijorul englez Sir Edward Elgar (1934); prozatorul şi dramaturgul rus Aleksei N. Tolstoi (1945); poetul şi dramaturgul francez Paul Claudel (1955); istoricul şi omul politic român Silviu Dragomir, secretar al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 şi ministru în mai multe rânduri (1962); actorul american de film de origine britanică Stan Laurel, membru al celebrului cuplu de comici „Stan şi Bran” (1965); compozitorul şi dirijorul român Constantin Silvestri (1969); pictorul român Mircea Teodorescu (1971); graficianul român Florin Pucă (1990); compozitorul român, cântăreţul şi dirijorul George Grigoriu (1999); cântăreața israeliană de muzică pop Ofra Haza (2000) şi inginerul american Gordon Matthews, cel care a inventat voice-mail-ul (2002).

Septimiu Cioloboc