Oameni & Fapte – 28 octombrie

– Este cea de-a 302-a zi a lui 2020. Au mai rămas 64 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:58 şi va apune la ora 17:12.

– Azi e „Ziua Mondială a Judo-ului” – în cinstea datei de naştere a niponului Jigoro Kano, fondatorul acestui sport şi „Ziua Mondială a Animaţiei” – când se aniversează primul spectacol public susţinut de „Théâtre Optique” al lui Charles-Émile Reynaud, la Muzeul Grevin din Paris, în 28 octombrie 1892.

Tot astăzi e sărbătoare naţională în Cehia, unde se aniversează proclamarea statului cehoslovac independent, din 1918. Este şi sărbătoare naţională în Grecia – „Ziua Demnităţii” sau „Ziua Marelui NU” – zi în care, în anul 1940, Benito Mussolini i-a dat un ultimatum premierului grec, Ioaniss Metaxas, de a permite trecerea trupelor italiene prin Grecia, altfel având de înfruntat războiul. Premierul grec a răspuns printr-un categoric „Okhi” (NU), asftfel că, la nici două ore, Grecia era atacată, intrând în cel de-Al Doilea Război Mondial. În mai 1941 poporul grec s-a eliberat şi, de atunci, toată Grecia sărbătoreşte această zi, comemorând eroii căzuţi în lupta antifascistă, prin parade militare şi manifestări cultural-artistice.

– La data de 28 octombrie 312 d.Hr. a avut loc Bătălia de la Podul Milvius (Podul Şoimului, azi Ponte Milvio, lângă Roma), între împăraţii romani Constantin I şi Maxentius. Atunci împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua în amiaza mare, o Cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripţia: „In hoc signo vinces” („Prin acest semn vei învinge”). Noaptea, în somn, i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaţilor spre a-i servi drept semn protector în lupte. Fapta constituie actul convertirii lui Constantin cel Mare la creştinism. Acesta a câştigat bătălia, punând capăt Tetrarhiei şi devenind conducătorul unic al Imperiului Roman. Maxentius s-a înecat în Tibru în timpul luptei.

– În 28 octombrie 1492 navigatorul genovez Cristofor Columb descoperea Cuba, în primul său voiaj spre Lumea Nouă și tot atunci a avut loc sfinţirea Bisericii „Sfântu Gheorghe” din Hârlău (astăzi în județul Iași), ridicată în incinta Curţii domneşti, de Ştefan cel Mare şi Sfânt. Este primul monument moldovenesc cu pictură exterioară din vremea lui Petru Rareş. În 1636 s-a fondat Universitatea Harvard din Cambridge, statul american Massachusetts, iar în 1688 Constantin Brâncoveanu urca în scaunul Ţării Româneşti, după moartea lui Şerban Cantacuzino. Domnia sa este caracterizată prin înflorirea culturii şi artei, atunci creându-se şi dezvoltându-se „stilul brâncovenesc”.

– În 1746 Lima, capitala statului Perú, a fost devastată de un cutremur cu magnitudinea de 8,4 grade pe scare Richter, seism care a făcut peste 6.000 de morţi, iar la 28 octombrie 1869 chimistul rus Dimitri Mendeleev publica celebrul „Tabel periodic al elementelor”. În cinstea lui, elementul chimic numărul 101 se cheamă mendeleeviu, iar un crater de pe Lună îi poartă numele. În ultimii săi ani de activitate profesională, Mendeleev a creat patentul clasic al vodcăi ruseşti, care are 40% procent alcool.

– Pe 28 octombrie 1860 în oraşul francez Nice s-a deschis primul magazin exclusiv pentru femei: „A la ville de Nancy”, iar în 1886 s-a dezvelit statuia „Libertatea Luminând Lumea” („Miss Liberty”), dăruită de Franţa naţiunii americane, ca semn de preţuire. Realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, statuia este instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, şi domină oraşul New York.

– Congresul american vota, la data de 28 octombrie 1919, fără a ţine seama de veto-ul preşedintelui Woodrow Wilson, în favoarea unei legi rămase în istorie sub numele de „Legea Volstead” şi care, împreună cu cel de-al 28-lea amendament al Constituţiei SUA şi legile ce decurgeau din el, instaura o ciudată şi agitată epocă a istoriei americanilor, cunoscută drept „Perioada Prohibiţiei”. Astfel, se interzicea cetăţenilor fabricarea, vinderea, schimbarea pe alte mărfuri, transportul şi furnizarea de băuturi cu conţinut de alcool mai mare de 0,5%. Prohibiţia a avut, însă, efecte pe care nimeni nu le anticipase. Legea a rămas în vigoare până la 16 ianuarie 1920.

– În 28 octombrie 1920 s-a încheiat, la Paris, un Tratat între România, pe de o parte, şi Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de cealaltă parte, privind recunoaşterea unirii Basarabiei cu România. Tratatul a fost ratificat de toţi semnatarii, cu excepţia Japoniei. În 1926 a apărut Decretul regal nr. 245 prin care s-a aprobat statutul şi prospectul de emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, iar în 28 octombrie 1929, la Radiodifuziunea Română, a avut loc prima transmisiune de la Ateneul Român din Bucureşti, cu ocazia Festivalului cehoslovac, organizat de Ziua Naţională a fostei Cehoslovacii.

– În anul 1941 „SS”-ul nazist a organizat masacrul a peste 9.000 de evrei în ghetoul din Kaunas (Lituania), iar pe 28 octombrie 1959 apărea, în România, Decretul nr. 410, adoptat de conducerea Marii Adunări Naţionale, act care prevedea desfiinţarea unor mănăstiri şi a asociaţiilor religioase, precum şi scoaterea din monahism a mai multor călugări. În anul 1962 liderul sovietic Nikita Hruşciov a ordonat retragerea rachetelor din Cuba, încheindu-se astfel criza dintre URSS şi SUA.

– La 28 octombrie 1981 s-a fondat trupa americană de muzică hard-rock „Metallica”; în anul 1993 Parlamentul European a ratificat, la Strasbourg, Acordul de asociere a României la Comunităţile Economice Europene, iar în 28 octombrie 2000 s-au desfăşurat primele alegeri municipale organizate în provincia Kosovo, administrată de Organizația Națiunilor Unite.

– În 28 octombrie s-au născut: filosoful şi teologul romano-catolic olandez Cornelius Jansen, fondatorul jansenism-ului (1585); pictorul italian Canaletto (1697); scriitorul şi omul politic francez Alphonse de Lamartine (1790); scriitorul rus Ivan Turgheniev (1818); japonezul Jigoro Kano, părintele judo-ului (1860); medicul veterinar român George N. Udrischi, primul chirurg din lume care a procedat la amputarea unuia dintre membrele anterioare la cal (1867); medicul român Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie (1874); pictorul englez de origine irlandeză Francis Bacon (1909); compozitorul, pianistul şi pedagogul român Radu Negreanu (1913); virusologul american Jonas Salk, cel care a preparat şi utilizat vaccinul antipoliomelitic (1914); chimistul britanic Richard Laurence Millington Synge, laureat Nobel (1914); poetul român Andrei Ciurunga (1920); criticul şi istoricul literar român Mihail Petroveanu (1923); generalul român Ion Mihai Pacepa, fost șef adjunct al Departamentului de Informații Externe din România comunistă (1928); pilotul britanic de „Formula 1” Bernie Ecclestone (1930); producătorul, regizorul de film, scenaristul, scriitorul şi publicistul român Eugen Mandric (1930); actorul român Ilarion Ciobanu (1931); compozitorul, etno-muzicologul şi dirijorul român Leonida Constantin Brezeanu (1938); criticul, cercetătorul şi istoricul literar român Mircea Nicolae Rusu (1938); actorul francez Michel Colucci, cunoscut sub pseudonimul de Coluche (1944); întreprinzătorul american William Henry „Bill“ Gates, fondatorul companiei Microsoft (1955); omul politic social-democrat român Liviu Dragnea, fost viceprim-ministru şi ministrul, președinte al PSD și al Camerei Deputaților (1962); cântăreţul italian Eros Ramazzotti (1963); actriţa americană Julia Roberts (1967); soprana română Roxana Briban (1971) și actorul şi muzicianul american Joaquin Phoenix (1974).

– În 28 octombrie au murit: Şerban Cantacuzino, domn al Ţării Româneşti (1688); matematicianul şi teologul englez John Wallis (1703); filosoful şi omul politic englez John Locke (1704); țarina Anna Ivanova Romanova, împărăteasă a Rusiei (1740); inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler, care a inventat linotipul (1899); lingvistul şi orientalistul britanic de origine germană Friedrich Max Müller (1900); fiziologul francez Charles Jacques Bouchard (1915); istoricul român Constantin Giurescu (1919); actorul francez de origine română Eduard de Max (1924); violonista franceză Ginette Neveu (1949); filosoful, sociologul, eseistul, economistul, publicistul şi traducătorul român Mircea Vulcănescu (1952); prozatorul şi pictorul român Peter Neagoe (1960); pictorul român Lucian Grigorescu (1965); poetul rus Kornei Ciukovski (1969); inginerul geolog român Ioan Panu-Huber, creatorul primului laborator din România de preparare a substanţelor minerale utile (1974); zoologul ecofiziolog şi oceanograful român Eugen Pora (1981); scriitorul britanic John Braine (1987); inginerul apicol și profesorul român Viaceslav Harnaj, fondatorul apiculturii moderne românești și cel care a înființat primul combinat apicol din lume (1988); chimistul român Ilie G. Murgulescu (1991); poetul britanic Ted Hughes (1998); poetul şi dramaturgul spaniol Rafael Alberti (1999); pictorul român Ion Popescu-Negreni (2001); soprana română Emilia Petrescu (2003); chimistul şi fizicianul american Richard E. Smalley, laureat Nobel (2005); sculptorul român Ion Irimescu (2005); actriţa, scriitoarea și profesoara română Dina Cocea (2008); scriitorul, ziaristul, filantropul şi omul politic polonez de orientare creştin-democrată Tadeusz Mazowiecki, fost lider al mişcării „Solidaritatea” şi primul premier necomunist din Europa Centrală şi de Est de după Al Doilea Război Mondial (2013) și dirijorul australian Richard Gill, specializat în muzică de operă, de teatru, vocală şi corală (2018).

Septimiu Cioloboc