Oameni & Fapte – 29 Martie

– La data de 29 martie 1599 cardinalul Andrei Báthory a devenit principe al Transilvaniei, imediat după ce Sigismund Báthory a renunţat la tron, iar în anul 1821domnitorul Moldovei, Mihai Suțu, anunța că se retrage temporar din Moldova, lăsând o căimăcămie care să se ocupe de treburile curente și mai ales să asigure Poarta Otomană de supunerea Moldovei, în contextul tulburărilor pricinuite de Eterie.

– În ziua de 29 martie 1830 au început lucrările Comisiei de delimitare a graniţei pe Dunăre (pe talvegul fluviului) între Poarta Otomană şi Principatele Române, conform Tratatului de la Adrianopol. Fostele raiale turceşti Brăila, Giurgiu şi Turnu, împreună cu 30 de insule ale Dunării, au fost încorporate Ţării Româneşti, iar lacul Brateş, Moldovei. În anul 1848 domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, a refuzat să accepte nişte puncte ale Petiţiei-program din 27 martie 1848, cele referitoare la dizolvarea Adunării Obşteşti şi înfiinţarea Gărzii Cetăţeneşti. Seara, din ordinul său, a fost înăbușită mişcarea revoluţionară cu forţa armată, operându-se numeroase arestări.

– La data de 29 martie 1871 regina Victoria a Marii Britanii și Irlandei a inaugurat sala de concerte „Royal Albert Hall” (Sala Regală Albert) din Londra. În timpul concertului, care a urmat ceremoniei de deschidere, s-au constatat o serie de probleme cu privire la acustica sălii, care, până în 1969, au fost rezolvate. Ideea acestui proiect i-a aparţinut Prinţului Albert, soțul reginei. După moartea lui, a fost aprobat proiectul, sala devenind astfel o parte a unui memorial dedicat prinţului. Construcţia a început în 1867, fiind una dintre cele mai importante clădiri din Marea Britanie. În fiecare an, sunt organizate aproximativ 350 de evenimente, de la concerte de muzică clasică la concerte rock sau pop.

– În 1879 Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional cu denumirea Academia Română, având „de scop cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”, „persoană morală şi independentă în lucrările sale de orice natură”. Pe 29 martie 1881 la Teatrul Naţional din Bucureşti a avut loc premiera piesei „Sânziana şi Pepelea”, de Vasile Alecsandri.

– În anul 1926 s-a înființat, la București, Institutul de Studii Bizantine, iar la data de 29 martie 1964 România și Argentina ridicau legațiile la nivel de ambasadă. În 1973 ultimii soldați americani părăseau sudul Vietnamului, în cadrul Războiului din Vietnam, iar pe 29 martie 1974 naveta americană de explorare „Mariner 10”, fără echipaj uman, a devenit prima naveta spaţială care a vizitat planeta Mercur, trimiţând peste 2.000 de imagini pe Pământ.

– În 1988, la Festivalul Filmului de Autor de la San Remo (Italia), actorul român Victor Rebengiuc a fost distins cu Premiul pentru „Cea mai bună interpretare masculină” pentru rolul din pelicula „Moromeţii”, ecranizare după romanul omonim al lui Marin Preda, în regia lui Stere Gulea. În ziua de 29 martie 1998 podul „Ponte Vasco da Gama” din Lisabona a fost deschis traficului. Construcția se întinde peste râul Tagus, are o lungime de peste 17 kilometri și este de cel mai lung pod din Europa. La data de 29 martie 2004 şapte țări din Europa de Est, printre care și România, au fost numite membre oficiale ale NATO, şi tot atunci Irlanda a devenit prima ţară membră a Uniunii Europene care interzicea fumatul în spaţiile publice. În fine, la data de 29 martie 2005 echipa feminină de tenis de masă a României a câștigat pentru a treia oară titlul european, la Aarhus, în Danemarca.

– În 29 martie s-au născut: dramaturgul și actorul român Costache Caragiale, primul director al Teatrului Național din București (1815); matematicianul italian Tullio Levi-Civita (1873); poeta română Elena Farago (1878); poetul și scriitorul maghiar Kosztolányi Dezső (1885); actorul american Warner Baxter (1889); scriitorul german Ernst Jünger (1895); politicianul rus Lavrenti Beria, șeful NKVD-ului, serviciul de represiuni politice din vremea lui Stalin (1899); dramaturgul francez Marcel Aymé (1902); poetul român Virgil Carianopol (1908); astrologul român Florian Onitza (1909); matematicianul român Caius Iacob (1912); biochimistul englez John Robert Vane, laureat al Premiului Nobel (1927); poeta română Constanța Buzea (1941); actrița română Violeta Andrei (1941); fizicianul american Joseph Taylor, laureat Nobel (1941); compozitorul şi muzicianul grec Vangelis (1943); pugilistul cubanez Teofilo Stevenson (1952); actorul american Christopher Lambert (1957); jucătorul și antrenorul român de tenis Florin Segărceanu (1961); cântărețul român Dan Bittman, lider al trupei „Holograf” (1962); actrița și top modelul australian Elle MacPhearson (1965); fotbalistul român Iulian Filipescu (1974) şi fotbalistul român Andrei Ionescu (1988).

– La 29 martie au murit: filosoful și omul de știință suedez Emanuel Swedenborg (1772); consulul şi arheologul francez Paul-Émile Botta (1870); pictorul francez Georges Seurat (1891); chirurgul şi histologul englez William Bowman (1892); exploratorul antarctic britanic Robert Falcon Scott (1912); juristul român Constantin Isopescu-Grecul, politician implicat activ în lupta pentru făurirea statului național unitar român (1938); prozatorul român Ion Alexandru Bassarabescu (1952); biologul român Traian Săvulescu, fondator al Școlii românești de fitopatologie şi primul care a făcut cunoscută în România flora Arabiei și Palestinei (1963); poetul, criticul și istoricul literar român Perpessicius (1971) şi eseistul și scriitorul român Mircea Herivan (1996).

Septimiu Cioloboc