Oameni & Fapte – 3 mai

– Este cea de-a 123-a zi a lui 2018. Au rămas 242 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:05 şi va apune la ora 20:33.

– Astăzi este „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”, instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 1993 şi care marchează semnarea, la 3 mai 1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), act care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”. E şi Ziua Naţională a Poloniei, unde se sărbătoreşte adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în anul 1791, ea fiind prima din Europa şi a doua Constituţie democratică din lume, după cea a Statelor Unite ale Americii.

– La 3 mai 1560 diaconul Coresi şi Tudor diacul au început, la Braşov, tipărirea primului „Tetraevanghel românesc” tradus din limba slavonă, iar în 1848 avea loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”. În 1851 Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”, iar pe 3 mai 1867 a luat fiinţă, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, Florian Aaron şi August Treboniu Laurian, societatea „Transilvania”, care viza „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”.

Sursa foto: wikipedia.org

– În anul 1891 s-a înfiinţat „Fundaţia Universitară Carol I” din Bucureşti, creată de regele Carol I al României, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul ţării, iar la 3 mai 1899, în cartierul Ferencváros din Budapesta, s-a înființat cel mai titrat club din Ungaria, Ferencvárosi Torna Club. În 1924, la Jocurile Olimpice de la Paris, echipa de rugby a României aducea ţării noastre prima medalie olimpică, cea de bronz, iar în 3 mai 1930 a fost inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”.

– În 1937 scriitoarea americană Margaret Mitchell a câștigat Premiul Pulitzer cu romanul „Pe aripile vântului”, iar la 3 mai 1948 președintele american Harry Truman, a semnat legea privind instituirea „Planului Marshall”, de reconstrucţie a Europei, afectată de cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1975 sportiva română Nadia Comăneci devenea, la numai 13 ani şi jumătate, campioană absolută a Europei la gimnastică artistică şi deţinătoare a titlului continental la sărituri, paralele şi bârnă.

– În 1990 demonstranții din „Piața Univesității” din Bucureşti căpătau un mesaj de solidaritate din partea lui Eugen Ionesco, celebrul dramaturg declarându-se „academician golan”, iar pe 3 mai 1997 campionul mondial la şah Garry Kasparov începea partida cu supercomputerul „IBM Deep Blue”, pe care, în cele din urmă, rusul avea să-l bată.

– În 1997 s-a inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului românesc.

– În 3 mai s-au născut: scriitorul, omul politic și istoricul renascentist italian Niccolò Machiavelli (1469); dramaturgul german August von Kotzebue (1761); matematicianul și fizicianul italian Vito Volterra (1860); criticul, istoricul literar şi comparatistul român Nicolae Apostolescu (1876); geologul și geochimistul român Mircea Ion Savul (1885); compozitorul și organistul francez Marcel Dupré (1886); prozatorul, dramaturgul şi jurnalistul ucrainean Mihail A. Bulgakov (1891); fizicianul englez Sir George Paget Thomson, laureat al Premiului Nobel (1892); scriitorul georgian Konstantine Gamsahurdia (1893); premierul israelian Golda Meir, unul dintre fondatorii Israelului (1898); fizicianul francez Alfred Kastler, laureat Nobel (1902); traducătorul, publicistul şi autorul român de literatură pentru copii Paul B.[arbu] Marian (1903); actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby (1903); pictorul român Octavian Angheluță (1904); inginerul român Remus Răduleţ, specialist în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei (1904); actrița americană Mary Astor, laureată a Premiului Oscar (1906); traducătoarea şi cântăreaţa română de operă Eugenia Cioculescu (1907); preşedinte macedonean Kiro Gligorov (1917); cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american de folk Pete Seeger (1919); compozitorul şi profesorul român Alexandru Pașcanu (1920); teatrologul român Simion Alterescu (1921); poetul argentinian Juan Gelman (1930); cântărețul american de soul James Brown (1933); actorul român George Constantin (1933); fizicianul american Steven Weinberg, laureat Nobel (1933); compozitorul și cântărețul francez de origine greacă Georges Moustaki (1934); pictorul şi desenatorul român Mihai Vladimir Zamfirescu (1936); actorul, regizorul şi scriitorul român Eusebiu Ștefănescu (1944); filologul şi istoricul britanic Dennis Deletant (1946); dramaturgul român Mihai Neagu Basarab (1946); actrița rusă de film Natalia Andreicenko (1956); jurnalistul, cântăreţul şi politicianul român Robert Turcescu, realizator de emisiuni de radio şi televiziune (1975) şi gimnasta română Vanda Hădărean (1976).

– La 3 mai au murit: sultanul otoman Mahomed al II-lea, „Cuceritorul” (1481); poetul şi umoristul englez Thomas Hood (1845); compozitorul francez Adolphe Adam (1856); poetul şi memorialistul român Victor Vlad Delamarina (1896); scriitorul azer Mamed Said Orbubali (1950); scriitoarea şi publicista română Sidonia Drăgușanu (1971); prozatoarea şi publicista română Elvira Bogdan, autoare a numeroase cărți pentru copii şi tineret (1987); cântăreața franceză de muzică uşoară Dalida (1987); muzicologul şi dirijorul român Eugen Pricope (1992); muzicologul şi criticul muzical român Alfred Hoffman (1995); chitaristul spaniol Narciso Yepes (1997); dirijorul german de origine română Erich Bergel (1998); dirijorul rus Evgheni Svetlanov (2002); pictorul român Constantin Piliuță (2003); inginerul român Nicolae N. Patraulea, specialist în domeniul mecanicii fluidelor (2007); actorul american John „Jackie” Cooper Jr. (2011); economistul şi profesorul american Gary Becker, laureat Nobel (2014) şi pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd (2016).

Septimiu Cioloboc