Oameni & Fapte – 4 iulie

– Este cea de-a 186-a zi a lui 2019. Au mai rămas 180 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:34 şi va apune la ora 21:18.

– Astăzi e „Ziua Crucii Roşii Române”, întrucât la 4 iulie 1876 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea „Crucea Roşie”, de ajutor pentru militarii răniţi în război. Este şi „Ziua Medicului de Familie din România”, stabilită din 1999,
prin Statut, de Societatea de Medicină de Familie/Medicină Generală. Tot astăzi este Sărbătoarea Naţională a Statelor Unite ale Americii, unde se aniversează proclamarea independenţei din 4 iulie 1776, dată ce marchează încheierea primei perioade a Războiului de Independenţă al coloniilor engleze din America de Nord.

– La 4 iulie 1776 s-a adoptat „Declarația de Independență” a Statelor Unite ale Americii, prin ratificarea ei de către Congresul Continental, cea dintâi entitate conducătoare a noului stat creat. În 1827 a fost abolită scalvia în statul american New York, iar pe 4 iulie 1864 apărea Decretul domnitorului român Alexandru Ioan Cuza privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filozofie.

– În 1884 poporul francez a dăruit SUA statuia „Libertatea luminând lumea” („Miss Liberty”), ca semn de prietenie între cele două naţiuni. Realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, ea a fost instalată pe Liberty Island, la vărsarea fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, şi domină oraşul New York. Statuia a fost dezvelită la 28 octombrie 1886, iar la 15 octombrie 1924 era declarată monument al SUA.

– În 4 iulie 1914 aveau loc, la Viena, funeraliile Arhiducelui Franz Ferdinand și ale soției sale Sofia, la șase zile după asasinarea lor la Sarajevo (Bosnia), iar în 1924 a fost promulgată noua Lege a minelor, care evidenţia orientarea spre exploatarea bogăţiilor României prin colaborarea dintre stat şi capitalul privat autohton şi care exprima concepţia economică „Prin noi înşine” a burgheziei române grupate în jurul Partidului Naţional Liberal.

– În 1946 a avut loc pogromul de la Kielce (Polonia), act de o violenţă extremă a forţelor armate poloneze comuniste, îndreptat împotriva evreilor refugiaţi în oraşul polonez, pogrom care s-a soldat cu maltratarea a 122 de oameni, din care 42 au fost ucişi.

– În 1950 a transmis, pentru prima oară, postul de radio „Europa Liberă”, cea dintâi transmisiune pe unde scurte fiind către Cehoslovacia. Pe 4 iulie 1954 Germania câștiga, în premieră, Campionatul Mondial de Fotbal din Elveția, învingând Ungaria, cu 3-2, în finala de la Berna. În anul 1957 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Arhiva Naţională de Filme, cu scopul conservării şi prelucrării filmelor româneşti şi străine, iar la 4 iulie 1960 a fost inaugurat noul steag al Statelor Unite ale Americii, în urma admiterii statului Hawaii ca cel de-al 50-lea stat american.

– În 1970 România şi Costa Rica au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, iar pe 4 iulie 1987 a intrat în funcțiune pasajul Lujerului din Bucureşti, lung de 800 de metri. Tot atunci fostul șef al Gestapo-ului, Klaus Barbie (poreclit „Măcelarul din Lyon”) era condamnat în Franța pentru crime împotriva umanității, fiind pedepsit cu închisoare pe viață. În 1991 Banca Naţională a României a emis primele norme privind înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar, iar România a aderat la Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor.

– La data de iulie 1999 doi jefuitori de morminte au găsit, în Germania, „Discul ceresc de la Nebra” – un artefact din Epoca Bronzului, iar în 2009 coroana „Statuii Libertății” din New York s-a redeschis publicului, după ce opt ani a fost închisă din motive de securitate, în urma atacurilor din ziua de 11 septembrie 2001.

– La 4 iulie s-au născut: compozitorul, organistul şi clavecinisul francez Claude Daquin (1694); poetul și romancierul german Christian Fürchtegott Gellert (1715); aeronautul francez Jean-Pierre Blanchard, inventatorul paraşutei (1753); inginerul militar şi geodezul englez Sir George Everest, al cărui nume a fost atribuit celui mai înalt vârf din Munţii Himalaya şi de pe Pământ: 8.848 de metri (1790); generalul și politicianul italian Giuseppe Garibaldi, lider al luptei pentru independenţa şi unificarea Italiei (1807); bacteriologul și morfopatologul român Victor Babeș, fondator al școlii românești de microbiologie (1854); istoricul francez Charles Diehl (1859); medicul francez Jules Guiart, specialist în parazitologie şi istoria medicinei (1870); poeta română Alice Călugăru (1886); zooentomologul, fitopatologul și inginerul silvic român Constantin C. Georgescu (1898); poetul francez Robert Desnos (1900); sculptorul român de origine maghiară Szervátiusz Jenö (1903); industriașul italian Aurelio Peccei, iniţiator şi membru al „Clubului de la Roma” (1908); actrița americană de teatru şi film Gloria Stuart, care a jucat în filmul „Titanic”, în regia lui James Cameron (1910); astronomul şi matematicianul român Victor Nadolschi (1911); dirijorul italian Francesco Molinari Pradelli (1911); pilotul american de automobilism „Formula 1” Johnnie Parsons (1918); scriitoarea americană Ann Landers (1918); scriitoarea română şi jurnalista creştină şi anticomunistă Nicole Valéry-Grossu (1919); violonistul şi dirijorul maghiar Varga Tibor (1921); scriitorul și traducătorul român Haralamb Zincă (1923); actriţa americană Eva Marie Saint (1924); fotbalistul și antrenorul argentiniano-spaniol Alfredo Di Stéfano (1926); actrița italiană de film Gina Lollobrigida, devenită apoi fotoreporter (1927); graficianul, pictorul și profesorul român Traian Brădean (1927); dramaturgul şi scenaristul american Neil Simon (1927); pilotul american de automobilism „Formula 1” Jim McWithey (1927); fotbalistul italian Giampiero Boniperti (1928); actorul americano Stephen Boyd (1931); muzicianul american Bill Withers (1938); biologul, profesorul și omul politic român Aurel Ardelean (1939); pilotul francez de „Formula 1” René Arnoux (1948); poeta și eseista canadiană Claudine Bertrand (1948); istoricul şi politologul român Vladimir Tismăneanu (1951); actriţa de film şi cântăreaţa spaniolă Victoria Abril (1959); jurnalista română, editoarea şi prezentatoarea de televiziune Cristina Țopescu, fiica celebrului jurnalist și crainic sportiv Cristian Ţopescu (1960); pilotul austriac de automobilism „Formula 1” Roland Ratzenberger (1960); designerul libanez de modă Elie Saab (1964); actrița americano-canadiană și muziciana Marnie McPhail (1966); actorul american de film și televiziune Lee Reherman (1966) şi fotbalistul australian Tony Popovic (1973).

– În 4 iulie au murit: organistul şi compozitorul englez William Byrd (1623); fostul președinte american John Adams (1826); fostul președinte american Thomas Jefferson (1826); fostul președinte american James Monroe, autorul „Doctrinei Monroe”, care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa (1831); diplomatul și scriitorul francez François-René de Chateaubriand (1848); scriitorul german Theodor Storm (1888); inginerul chimist polonez Antoni Grabowski (1921); fiziciana şi chimista franceză de origine poloneză Marie Sklodowska-Curie, laureată Nobel (1934); arheologul francez Edmond Pottier (1934); ierarhul român Nectarie Cotlarciuc, arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (1935); americanul Robert Pershing Wadlow, cel mai înalt om din lume: 2,72 metri (1940); sculptorul român de origine germană Emil W.[ilhelm] Becker (1952); scriitorul român de limbă germană Adolf Meschendorfer (1963); matematicianul român Alexandru Myller (1965); medicul român Marin Gh. Voiculescu, specialist în domeniul bolilor contagioase (1991); compozitorul şi interpretul argentinian de muzică tango Astor Piazzola, virtuoz instrumentist la bandonéon (1992); șahistul argentinian de origine poloneză Miguel Najdorf (1997); scriitorul şi jurnalistul polonez Gustaw Herling-Grudzinski, un fervent critic al regimurilor totalitare şi al gulagului sovietic (2000); cantautorul şi producătorul muzical american Barry White, legendă a muzicii soul şi câştigător a cinci Premii Grammy (2003); actorul român Şerban Cantacuzino (2011); scriitorul, compozitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti (2014); regizorul, scenaristul, producătorul de filme şi fotograful iranian Abbas Kiarostami (2016); criticul și istoricul literar român Dimitrie Vatamaniuc, reputat eminescolog (2018) și romancierul, poetul și jurnalistul francez Georges-Emmanuel Clancier (2018).

Septimiu Cioloboc