Oameni & Fapte – 5 iunie

– Este cea de-a 156-a zi a lui 2017. Au mai rămas 209 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:30 şi va apune la ora 21:11.

– Azi este „Ziua Mondială a Mediului Înconjurător”, instituită din 1972, de Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru conştientizarea nevoii de păstrare şi ameliorare a mediului. În România e „Ziua Învăţătorului”, „Ziua Geografiei” şi „Ziua Împotriva Violenţei Asupra Copilului”. Tot astăzi este sărbătoare naţională în Danemarca – „Ziua Constituţiei”.

– La 5 iunie 1446 Dieta Ungariei îl alegea pe Iancu de Hunedoara în funcția de guvernator general, iar în 1456 a avut loc „Închinarea de la Vaslui”, unde Marea Adunare a Moldovei a decis, din lipsa totală a unui ajutor extern, plata unui tribut anual către Poarta Otomană. Fapta este considerată drept primul tratat moldo-turc, în care erau stipulate şi privilegii pentru negustorii din întreaga Moldovă.

– În 5 iunie 1865 apărea, la Budapesta, revista „Familia”, fondată şi condusă de Iosif Vulcan, revistă în care a debutat Mihai Eminescu, în februarie anul următor, cu poezia „De-aş avea…”. Tot în 1865 România adera la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris, împotriva voinţei Porţii Otomane, care dorea ca aderarea să se producă concomitent cu a sa, considerând România parte integrantă a imperiului. Prin acest eveniment, ţara noastră s-a afirmat ca subiect de drept internaţional, alături de statele suverane.

– La 5 iunie 1884 Facultatea de Medicină din Paris acorda titlul de doctor în medicină Mariei Cutzarida Crătunescu, prima femeie medic din România, iar în 1915 Danemarca adopta constituția prin care li s-a permis și femeilor să voteze. În 1935 Corneliu Zelea Codreanu înființa Partidul „Totul pentru Țară”, expresia politică a Mișcării Legionare din România, iar pe 5 iunie 1942 Statele Unite ale Americii declarau război României, în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale. În anul 1944 peste 1.000 de bombardiere britanice au aruncat 5.000 de tone de bombe pe coasta Normandiei în pregătirea „Zilei Z” („D-Day”), iar în 1947 a fost făcută publică propunerea guvernului american de a ajuta ţările din Europa Occidentală, prezentată de George Marshall, secretar de stat. Propunerea, cunoscută sub denumirea de „Planul Marshall”, a fost acceptată de statele vest-europene la Conferinţa economică de la Paris, din septembrie 1947.

– La 5 iunie 1967 a început al treilea conflict armat israeliano-arab, ştiut în istorie ca „Războiul de şase zile”. Atunci, aviaţia israeliană a lansat atacuri simultane asupra Egiptului, Iordaniei şi Siriei, ocupând Peninsula Sinai, Cisiordania, Platoul Golan, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza. În anul 1968, senatorul american Robert F. Kennedy, candidat la președinția SUA, era împușcat mortal (la „Ambassador Hotel” din Los Angeles, statul California) de palestinianul de cetăţenie iordaniană Sirhan Bishara Sirhan.

– În 5 iunie 1970 s-a vernisat prima expoziție retrospectivă europeană a sculptorului Constantin Brâncuși, la Muzeul de Artă din România, iar în anul 1973 jucătorul român de tenis Ilie Năstase câştiga turneul internaţional de la Roland Garros (din Franţa), „zdrobindu-l” în finală pe croatul Nikola „Niki” Pilić, cu scorul de 6-3, 6-3, 6-0. În 1975 Canalul Suez s-a redeschis traficului internaţional, iar Egiptul a preluat controlul celor două maluri, iar în 1983 atleta română Anişoara Cuşmir realiza un nou record mondial la săritura în lungime (7,43 de metri), la „Internaţionalele României”, care s-au desfăşurat pe fostul stadion „23 August”.

– În 1997 s-a inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române, iar în 2002, la Institutul de Boli Cardiovasculare „Profesor doctor C. C. Iliescu” din Bucureşti, s-a realizat primul autotransplant cardiac. Procedeul consta în explantarea cordului pacientului, repararea şi redimensionarea în afara corpului pacientului şi reimplantarea sa. În fine, la 5 iunie 2006 Serbia şi-a declarat independenţa faţă de uniunea statală Serbia şi Muntenegru.

– În 5 iunie s-au născut: cărturarul iluminist român Gheorghe Lazăr (1779); actorul român Constantin I. Nottara (1859); istoricul, scriitorul, publicistul şi omul politic român Nicolae Iorga (1871); poetul şi dramaturgul spaniol Federico García Lorca (1898); fizicianul britanico-maghiar Dennis Gabor, laureat Nobel şi care a inventat fotografia tridimensională (1900); cardinalul român Alexandru Todea (1912); scriitorul americano-irlandez Cornelius Ryan (1920); dramaturgul şi ziaristul român Alexandru Mirodan (1927);
umoristul, scenaristul şi regizorul român Dan Mihăescu (1933); actriţa italiană Stefania Sandrelli (1946); jurnalistul român Liviu Mihaiu (1963) şi cântăreţul spaniol David Bisbal (1979).

– La 5 iunie au murit: compozitorul englez Orlando Gibbons (1625); compozitorul italian Giovanni Paisiello (1816); compozitorul german Carl Maria von Weber (1826); scriitorul american Stephen Crane (1900); dramaturgul francez Georges Feydeau (1921); compozitorul şi dirijorul italian Riccardo Zandonai (1944); preşedintele american Ronald Reagan (2004); informaticianul român Mihai Pătraşcu (2012) şi scriitorul american Ray Bradbury (2012).

Septimiu Cioloboc