Oameni & Fapte – 6 mai

– Este cea de-a 127-a zi a lui 2020. Au rămas 239 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:59 şi va apune la ora 20:38.

– Astăzi, în România, este „Ziua Maistrului Militar de Marină”, deoarece la data de 6 mai 1909 Regele Carol I a emis Înaltul Decret nr.1620, prin care consfințea constituirea corpului militar sub denumirea de „Maeștri de marină șefi de specialitate”.

– La 6 mai 1527 mercenarii germani conduşi de împăratul romano-german Carol Quintul au asediat şi invadat Roma, ucigând peste 4.000 de locuitori, iar în 1536 regele Henric al VIII-lea al Angliei a ordonat ca bisericile să fie dotate cu Biblii în limba engleză. În 6 mai 1600 Mihai Viteazul l-a alungat pe Ieremia Movilă şi a ocupat Moldova, realizând astfel prima unire politică a celor trei Țări Române, iar în anul 1639 s-a terminat construirea bisericii „Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, monument de o mare frumuseţe, cu faţadele integral îmbrăcate în piatră sculptată şi aurită. Acolo, pe lângă mormântul ctitorului se află şi cele ale lui Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza.

– În 6 mai 1658 a avut loc târnosirea Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab, actuala Catedrală Patriarhală. Patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei şi Mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti, înconjuraţi de un sobor de preoţi, în prezenţa ctitorului şi a familiei sale, au sfinţit lăcașul cu Sfântul şi Marele Mir. Biserica va deveni în 1668 Catedrală Mitropolitană, iar din anul 1925 Catedrală Patriarhală.

– La 6 mai 1682 regele Ludovic al XIV-lea al Franţei și-a mutat curtea la Versailles, care va deveni sediul oficial al guvernului Franței, iar în 1791 Palatul Luvru din Paris a fost transformat în muzeu. La 6 mai 1840, a fost pus în circulaţie, în Marea Britanie, primul timbru poştal din lume, cunoscut în istorie ca „Penny Black”, iar în 1888 medicul român Victor Babeş efectua primele vaccinări antirabice la Institutul Antirabic din Bucureşti. În 1889 Turnul Eiffel din Paris s-a deschis oficial spre vizitare publicului, cu ocazia Expoziției Universale, iar pe 6 mai 1891 Paulina Cruceanu, absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, devenea prima farmacistă din România.

– La 6 mai 1937 aeronava nazistă „Hindenburg” – cel mai mare dirijabil construit vreodată – a luat foc în timp ce încerca să aterizeze la Baza Aeriană din Lakehurst, statul american New Jersey. Din cele 97 de persoane aflate la bord au murit 36 de pasageri și membrii echipajului. În 1960 peste 20 de milioane de oameni au vizionat prima nuntă regală televizată: a Prințesei Margareta cu fotograful englez Anthony Armstrong-Jones, la Westminster Abbey, iar în 6 mai 1984 a avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei române Nadia Comăneci (Conner), ocazie cu care a primit „Ordinul Olimpic” din partea preşedintelui de atunci al Comitetului Internaţional Olimpic, spaniolul Juan Antonio Samaranch.

– La 6 mai 1990 s-a realizat „Podul de flori” de peste Prut – prima deschidere a frontierelor dintre România şi Republica Moldova după Al Doilea Război Mondial. În mod simbolic au fost aruncate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri, iar locuitorilor din România li s-a permis să treacă râul în Moldova Sovietică fără acte. De această faptă s-au bucurat peste un milion de persoane. În 1994 s-a inaugurat, oficial, tunelul de sub Canalul Mânecii (EuroTunelul), care a creat o legătură terestră între Europa şi Marea Britanie. Considerat de experţi drept „lucrarea secolului al XX-lea”, EuroTunelul (lung de 50,3 kilometri şi situat la o adâncime între 25 şi 45 de metri) a costat 10 miliarde de lire sterline.

– În 6 mai 2001, Papa Ioan Paul al II-lea devenea primul Suveran Pontif care intra într-o moschee. Evenimentul a avut loc în timpul unei călătorii în Siria.

La 6 mai 2003 a fost inaugurată, la Moscova, staţia de metrou „Park Pobedi” („Piaţa Victoriei”), aflată la cea mai mare adâncime și care a fost construită la 90 de metri sub pământ.

– În 6 mai s-au născut: scriitorul francez Alain-René Lesage (1668); revoluționarul francez Maximilien Robespierre, care a instaurat dictatura iacobină (1758); dramaturgul francez Éugene Labiche (1815); compozitorul şi profesorul român Isidor Vorobchievici (1836); psihiatrul austriac Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei (1856); ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei (1868); matematicianul sârb Mihailo Petrović, creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor (1868); chimistul francez Victor Grignard, laureat Nobel (1871); compozitorul român Grigore Teodosiu (1871); pictorul şi graficianul german Ernst Ludwig Kirchner (1880); poetul, memorialistul, esteticianul, eseistul și sociologul român Eugeniu Speranţia (1888); compozitor şi pianistul român Filip Lazăr (1894); actorul american de film de origine italiană Rudolph Valentino (1895); dirijorul american de origine rusă Jascha Horenstein (1898); regizorul francez de teatru şi film Max Ophüls (1902); chimistul român Gheorghe Claudiu Suciu (1905); istoricul român Mihail Roller (1908); sculptorul, pictorul şi prozatorul român Ion Vlasiu (1908); psihiatrul, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul român Eduard Pamfil (1912); regizorul, scenaristul și actorul american de teatru și film Orson Welles (1915); poetul şi eseistul austriac Erich Fried (1921); istoricul literar şi traducătorul român George Lăzărescu (1922); chimistul și radiologul american Paul Christian Lauterbur, laureat Nobel (1929); dramaturgul, prozatorul și eseistul român Dorel Dorian (1930); actorul rus Aleksandr Beliavski (1932); artistul ceramist român George Tiutin (1935); poetul, prozatorul şi gazetarul român Paul Tutungiu (1941); soprana bulgară Ghena Dimitrova (1941); baritonul american Richard Stilwell (1942); criticul literar român Laurențiu Ulici (1943); jurnalistul și realizatorul român de emisiuni de radio Titus Andrei (1947); omul politic laburist și fostul premier britanic Tony Blair (1953); actorul, regizorul, scenaristul și producătorul american de film George Clooney (1961) și balerina italiană Alessandra Ferri (1963).

– La 6 mai au murit: filosoful și teologul olandez Cornelius Jansen, iniţiator al curentului social-religios catolic ce-i poartă numele – jansenismul (1638); naturalistul și geograful german Alexander von Humboldt, fondatorul geografiei moderne (1859); poetul, eseistul şi filosoful american Henry David Thoreau (1862); chimistul britanic Alexander William Williamson (1904); poetul, dramaturgul, actorul şi producătorul american de film Lyman Frank Baum, autorul cărţii pentru copii „Vrăjitorul din Oz” (1919); poetul olandez Carel Steven Adama van Scheltema (1924); juristul român Paul Negulescu (1946); scriitorul belgian de limbă franceză Maurice Maeterlinck, laureat al Premiului Nobel (1949); medicul chirurg și politicianul basarabean Daniel Ciugureanu, unul dintre cei mai importanți luptători pentru reunirea Basarabiei cu România (1950); compozitorul maghiar Paul Abraham (1960); poetul, dramaturgul, filosoful, traducătorul, jurnalistul, eseistul, profesorul și diplomatul român Lucian Blaga (1961); arhitecta română Virginia Haret-Andreescu, prima femeie-arhitect din România (1962); botanistul român de etnie maghiară Ştefan Péterfi (1978); baritonul român Alexandru Alger (1982); regizorul român de film Virgil Calotescu (1991); actrița și cântăreața americană de origine germană Marlène Dietrich (1992); Moses Rosen, șef al Cultului Mozaic din România (1994); criticul de teatru şi film și traducătorul român Florian Potra (1997); chitaristul american de jazz Barney Kessel (2004); pictorul, sculptorul, graficianul, eseistul, publicistul şi filosoful român Camilian Demetrescu (2012); omul politic și fostul premier italian Giulio Andreotti (2013); prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul român Mihai Sin, ce a realizat rubrica de actualitate culturală la Radio Tîrgu-Mureş (2014); cântărețul și compozitorul britanic Errol Brown, solistul grupului „Hot Chocolate” (2015); profesorul și medicul român specialist în obstetrică-ginecologie Ioan Munteanu (2018) și prozatorul, poetul, criticul și istoricul literar, folcloristul, publicistul și profesorul român Ion Dodu Bălan (2018).

Septimiu Cioloboc