Oameni & Fapte – 7 ianuarie

– Este cea de-a 7-a zi a lui 2019. Au mai rămas 358 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:05 şi va apune la ora 16:51.

– Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul. Tot azi este Crăciunul pe stil vechi, sărbătorit de bisericile din Ierusalim, Rusia, Georgia şi Serbia.

– La 7 ianuarie 1610 matematicianul și astronomul italian Galileo Galilei a descoperit patru sateliți ai planetei Jupiter: Ganimede, Io, Europa și Callisto, iar în 1789 au avut loc primele alegeri naționale din SUA, în urma cărora George Washington a devenit cel dintâi președinte american.

– În 1797 tricolorul italian a fost adoptat pentru prima oară ca drapel al Republicii Cispadane, un stat efemer din timpul războaielor napoleoniene, iar la data de 7 ianuarie 1904 s-a introdus semnalul marinăresc utilizat în caz de pericol, „CQD” (Seek you, Danger), înlocuit doi ani mai târziu cu „SOS” (Save Our Souls).

– În 1917 s-a creat, la Iași, „Comitetul Național al românilor emigranți din Austro-Ungaria”, avându-i în frunte pe Vasile Lucaciu și pe Octavian Goga. Comitetul, alcătuit din doisprezece membri, a semnat Declarația de război împotriva Austro-Ungariei.

– Primul telefon internațional s-a dat în 7 ianuarie 1927, de la New York la Londra, iar în 1946, la presiunile Comisiei Aliate de Control, în guvernul român condus de dr. Petru Groza au fost admişi câte un reprezentant al PNŢ şi PNL, în calitate de miniştri secretari de stat fără portofoliu, acela fiind sfârşitul „grevei regale” începute la 21 august 1945.

– În 7 ianuarie 1949 s-a încheiat războiul din Palestina, declanșat la data de 14 mai 1948, după proclamarea independenței Israelului, iar în anul 1953 președintele american Harry Truman anunța public faptul că SUA au dezvoltat prima bombă cu hidrogen din lume.

– La 7 ianuarie 1979 trupele vietnameze înlăturau regimul Khmerilor Roşii din Cambodgia, regim de teroare instalat în 1976 de dictatorul Pol Pot şi care a dus la moartea a peste 1,7 milioane de cambodgieni (circa 20 la sută din populaţia ţării).

– În 1989 Akihito a devenit împărat al Japoniei, iar în anul 1990 Turnul din Pisa a fost închis pentru siguranța vizitatorilor, înclinarea sa devenind mult prea periculoasă. Renovările au durat până la 15 decembrie 2001. La data de 7 ianuarie 1992 a început recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Cifra de 22.810.035 de persoane a marcat o creştere cu 1.353.000 a persoanelor înregistrate (respectiv 7,1%) faţă de recensământul din 1977. Ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor a crescut de la 88,1%, în 1977, la 89,5%. Recensământul s-a încheiat la 14 ianuarie acelaşi an.

– Pe 7 ianuarie 1995, în ziua Crăciunului rusesc, la Moscova a fost pusă piatra de temelie pentru reconstrucţia catedralei „Iisus Hristos Mântuitorul”, dărâmată în 1931, din ordinul lui Stalin. Exploratorul rus Fiodor Koniukov a atins Polul Sud la 7 ianuarie 1996, după o călătorie de 60 de zile pe schiuri, în care a parcurs 1.350 de kilometri. Marșul a început la 7 noiembrie 1995.

– În ziua de 7 ianuarie 2015, la sediul redacţiei săptămânalului satiric francez „Charlie Hebdo”, a avut loc un atentat terorist. Doi militanţi islamişti, fraţii Chérif şi Saïd Kouachi, mascaţi şi înarmaţi, au pătruns în birourile editoriale şi au început să tragă cu arme automate, 12 oameni (zece jurnalişti şi doi poliţişti) fiind ucişi, în timp ce alţi 11 au fost răniţi. Potrivit unei declaraţii făcute ulterior de reprezentanţii filialei Al-Qaeda din Yemen, care şi-au asumat responsabilitatea atacului, jurnaliştii francezi au fost pedepsiţi pentru că au batjocorit, prin caricaturile realizate, imaginea profetului Mahomed.

– În 7 ianuarie s-au născut: Papa Grigore al XIII-lea, care a introdus calendarul gregorian (1502); călugărița franceză Bernadette, care a avut viziunea Fecioarei Maria (1844); poetul român Ştefan Orăşanu, autor de studii de istorie şi istorie literară, cronică dramatică, muzicală şi de artă plastică (1869); matematicianul francez Émile Borel (1871); sculptorul român de etnie germană Frederic Storck, fiul sculptorului Karl Storck şi soţul pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck (1872); prozatoarea română Irina Lecca (1881); pianista elveţiană de origine română Clara Haskil (1895); compozitorul francez Francis Poulenc (1899); poeta, prozatoarea şi traducătoarea română Sanda Movilă, soţia scriitorului Felix Aderca (1900); geologul român Nicolae S. Petrulian (1902); profesorul român de teologie Ştefan Lupşa (1905); harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (1907); dirijorul german Gűnter Wand (1912); activista comunistă română Elena Ceaușescu, soția dictatorului Nicolae Ceaușescu (1916); poetul şi criticul român de artă Ion Frunzetti (1918); flautistul francez Jean-Pierre Rampal (1922); naturalistul britanic Gerald Durrell (1925); scriitorul, publicistul, scenaristul și producătorul român de film Mircea Sântimbreanu (1926); scriitorul, scenaristul, regizorul şi producătorul american William Peter Blatty (1928);

actrița română Ioana Bulcă-Diaconescu (1933); violonistul român Varujan Cozighian (1936); scenograful român Radu Călinescu (1938); compozitorul francez de origine română Horaţiu Rădulescu, fondator al „muzicii spectrale” (1942); inginerul și inventatorul român Ion-Gheorghe Boldea, autorul primului vehicul pe pernă magnetică din lume cu motoare liniare sincrone performante (1945); eseista română Doina Modola, critic dramatic și teatrolog (1947); fizicianul și inventatorul român Marius-Ioan Piso, fondator, director executiv și preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române (1954); canotoarea română Florica Lavric, campioană olimpică la 4+1 rame (1962); actorul american de film Nicolas Cage (1964); fotbalistul român Bănel Nicoliță (1985); pilotul britanic de automobilism Lewis Hamilton, de cinci ori campion mondial la Formula 1 (1985) și săritorul austriac cu schiurile Gregor Schlierenzauer (1990).

– La 7 ianuarie au murit: prelatul catolic şi scriitorul francez François Fénelon (1715); pictorul englez Sir Thomas Lawrence (1830); poetul şi dramaturgul român M.[oise] Ronetti-Roman (1908); istoricul, filologul, scriitorul, folcloristul şi etnograful Atanasie Marian Marienescu, autorul primei culegeri de colinde româneşti (1914); omul politic francez André Maginot, ministru de război și autorul fortificaţiei cunoscută sub numele de „Linia Maginot” (1932); fizicianul și inventatorul american de origine croată Nikola Tesla, care a proiectat centrala electrică de pe Cascada Niagara (1943); geologul și paleontologul român Ion Theodor Simionescu (1944); anatomistul şi antropologul britanic Sir Arthur Keith, specialist în studiul fosilelor umane şi în reconstituirea omului preistoric (1955); politicianul și premierul român Petru Groza, președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, fondator și președinte al organizației Frontul Plugarilor (1958); dirijorul şi compozitorul german Carl Schuricht (1967); fizicianul francez Alfred Kastler, laureat Nobel (1984); Hirohito, împărat al Japoniei (1989); folcloristul și prozatorul român Ovidiu Bârlea (1990); compozitorul, pianistul şi dirijorul român de muzică de estradă Sile Dinicu (1993); actorul român Ion Manta (1996); violonistul şi dirijorul francez de origine maghiară Vègh Sándor (1997); istoricul român Alexandru Elian (1998); chimistul elvețian Vladimir Prelog, laureat Nobel (1998); regizoarea, profesoara, autoarea dramatică și publicista română Sorana Coroamă-Stanca (2007); actorul și regizorul român Ion Vova, supranumit „Domnul Radio” (2011); ÎPS Epifanie Norocel, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei (2013); actorul american Huell Howser (2013); istoricul şi profesorul universitar israelian Zvi Yavetz, originar din România (2013); actriţa suedeză de film Ingrid Thulin (2014); scriitorul, regizorul şi scenaristul polonez Tadeusz Konwicki (2015); actorul australian de film şi televiziune Rod Taylor (2015); cântăreaţa americană Kitty Kallen (2016); omul politic, avocatul și președintele portughez Mario Soares (2017); fizicianul român Nicolae Ionescu-Pallas, autorul a peste 250 lucrări ştiinţifice (2017); cântăreaţa franceză France Gall (2018) și teologul ortodox francez Placide Deseille, duhovnic, profesor, fondator de mănăstiri, scriitor şi traducător (2018).

Septimiu Cioloboc