Oameni & Fapte – 7 martie
– Este cea de-a 66-a zi a lui 2017. Au rămas 299 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:50 şi va apune la ora 18:16.
– La data de 7 martie 1395 s-a încheiat, în condiţii de deplină egalitate, Tratatul antiotoman de la Braşov, dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, tratat care reprezintă prima alianţă militară românească antiotomană. Cu acel prilej, domnitorul Ţării Româneşti a fost recunoscut cu titlurile de duce de Făgăraş şi ban de Severin.
– În anul 1441 Iancu de Hunedoara devenea voievod al Transilvaniei, având în paralel funcţiile de comite al Timişoarei şi ban al Severinului. În această triplă calitate, iar apoi ca guvernator (regent) al Ungariei (din 1446) a dus o îndelungată luptă împotriva expansiunii otomane, obţinând victorii militare de prestigiu. Pe 7 martie 1471 Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, a atacat Moldova, însă oastea lui Ștefan cel Mare l-a învins la Soci, lângă Bacău, iar domnitorul muntean, supus turcilor, a izbutit să scape fugind.
– La 7 martie 1876 Oficiul de Patente al SUA de la New York a brevetat invenţia telefonului, o dispută între americanii Alexander Graham Bell şi Elisha Gray. Aceştia au depus cererea de brevet, primul la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00. Pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Alexander Graham Bell invenţia, în procesul care i-a opus multă vreme pe amintiţii inventatori. Prima convorbire telefonică a avut loc în 10 martie acelaşi an, când Alexander Bell îi cerea asistentului său, care se afla în altă cameră: „Domnule Watson, veniţi aici! Am nevoie de dumneavoastră”.
– În 7 martie 1912 a fost anunţat public succesul expediției exploratorului norvegian Roald Amundsen la Polul Sud, când nava „Fram” a ajuns la Hobart, în Australia. Polul Sud a fost atins pe 14 decembrie 1911.
– La 7 martie 1936 Germania nazistă a reocupat Renania demilitarizată, încălcând astfel tratatul de la Versailles și înțelegerile de la Locarno, iar în 1960 primii 20 de cosmonauți sovietici au fost selectați pentru pregătirea zborului spațial. În anul 1968 Televiziunea Română a lansat pe piaţă revista oficială a primei ediții a Festivalului de muzică uşoară „Cerbul de Aur” de la Braşov, în cinci limbi. Revista conținea interviuri cu vedetele participante, precum și biografia concurenților, iar aprecierile internaționale au fost extraordinare, privind atât desfășurarea, cât și aranjamentul scenic.
– În anul 2009 NASA a lansat de la baza Cape Canaveral, statul american Florida, sonda spaţială „Kepler” (numită după astronomul german Johannes Kepler), având ca scop descoperirea de noi exoplanete asemănătoare Pământului, care orbitează alte stele, cu ajutorul unui telescop şi al unui fotometru speciale.
– La 7 martie s-au născut: împăratul roman Publius Septimius Geta (189); Papa Clement al XIII-lea (1693); inventatorul francez Nicéphore Niépce, pionierul fotografiei (1765); scriitorul italian Alessandro Manzoni (1785); fizicianul francez Antoine César Becquerel (1788); neurologul și psihiatrul austriac Julius Wagner-Jauregg, laureat Nobel (1857); pictorul olandez Piet Mondrian (1872); compozitorul francez Maurice Ravel (1875); actrița italiană Anna Magnani (1908); scriitorul francez Léo Malet (1909); scriitorul, fotograful și inventatorul japonez Kōbō Abe (1924); biologul american David Baltimore, laureat Nobel (1938); fizicianul francez Albert Fert, laureat Nobel (1938); muzicianul britanic Matthew Fisher, de la formaţia „Procol Harum” (1946); jucătorul ceh de tenis de câmp Ivan Lendl (1960); copilul minune coreean Kim Ung-Yong, menționat în „Cartea Recordurilor” ca având „cel mai mare IQ”: 210 (1962) şi solistul vocal român Dan Teodorescu, membru al formaţiei „Taxi” (1965).
– În ziua de 7 martie au murit: Aristotel, unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice (322 î. Hr); teologul și filosoful italian Toma d’Aquino (1274); inventatorul francez Jean Pierre Francois Blanchard, pionier al aeronauticii (1809); dramaturgul și poetul român Constantin Faca (1845); actorul și regizorul româno-german Lupu Pick (1931); pictorul și graficianul finlandez Akseli Gallen-Kallela (1931); pictorul olandez Theo van Doesburg (1931); politicianul francez Aristide Briand, laureat Nobel pentru Pace (1932); pictoriţa şi graficiana română Nina Arbore (1942); poetul, eseistul, muzicologul şi pianistul român Virgil Gheorghiu (1977); regizorul german de film Konrad Wolf (1982); compozitorul elveţiano-rus Igor Markevici (1983); eseistul și traducătorul român Dumitru D. Panaitescu (1983); exploratorul şi etnologul francez Paul-Émile Victor (1995); fizicianul american Edward Mills Purcell, laureat Nobel (1997); regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Stanley Kubrick (1999); criticul și istoricul literar român Alexandru Balaci (2002); medicul român Nicolae Cajal, specialist în inframicrobiologie (2004); medicul român Eugeniu Gheorghe Proca, care a făcut primele transplanturi renale din ţară (2004) şi regizorul, scenaristul, actorul şi scriitorul italian Damiano Damiani (2013).
Septimiu Cioloboc
