Oameni & Fapte- 9 iulie
– În 9 iulie 455 d.Hr. comandantul militar roman Avitus a fost proclamat, la Arles (în Franţa), împărat al Imperiului Roman de Apus, iar 9 iulie 1520 este data primei mențiuni păstrate privind o „hotărnicie” care se referea la fixarea graniţei dintre Țara Românească și Transilvania, în zona din nordul Olteniei. În 1595 astronomul, matematicianul şi naturalistul german Johannes Kepler a publicat lucrarea „Mysterium cosmographicum”, în care menționa șase planete. La 9 iulie 1810 Napoleon I Bonaparte a început anexarea Regatului Olandei ca parte a Primului Imperiu francez, fapt încheiat câteva zile mai târziu, în 13 iulie.
– La 9 iulie 1816 s-a proclamat independenţa Provinciilor Unite de la Rio de la Plata, după ce (în 1810) băştinaşii au început lupta armată antispaniolă. Din 1826 Provinciile Unite se vor numi Republica Federativă Argentina.
În ziua de 9 iulie 1850 profetul persan Báb (pe numele adevărat Siyyid Alí Muhammad Shírází), fondator al bábismului și una din cele trei figuri centrale ale religiei Bahá’í, era împuşcat de un pluton de execuţie la Tabriz (oraş în actualul Iran), la ordinul noului prim-ministru, Amir Kabir.
– La data de 9 iulie 1877 a început prima ediţie a turneului de tenis de la Wimbledon, turneu (pe iarbă) care se numără printre cele patru mari turnee de tenis din lume, alături de cele de la Roland Garros, Flushing Meadows şi Australian Open. Cel dintâi câştigător la Wimbledon avea să fie englezul Spencer Gore, într-o dispută cu numai 22 de jucători şi în faţa a (doar) 200 de spectatori. În 9 iulie 1902 oamenii de știință germani au reuşit să izoleze acidul barbituric (C4H4N2O3), substanță ce va sta la baza somniferelor. Acidul barbituric a fost obţinut din combinarea acidului malonic cu ureea.
– Înotătorul american Johnny Weissmüller, originar din Timișoara, a reuşit la 9 iulie 1922, să coboare sub 1 minut recordul mondial în proba de 100 de metri liber, fiind cronometrat în 58,6 secunde. El a devenit însă celebru prin seria de filme „Tarzan”. Se spune că în timpul revoluției cubaneze, pe când Johny Weissmüller era la o partidă de golf cu niște prieteni în Cuba, jucătorii s-au trezit înconjurați de revoluționari înarmați. Fără să-și piardă cumpătul, el a lansat celebrul strigăt al lui Tarzan, iar soldații, recunoscându-l, au fost foarte încântaţi să escorteze grupul într-o zonă sigură.
– Urmează două fapte din ziua de 9 iunie 1941: Armata Română încheiea operațiunile militare în Nordul Bucovinei, atingând granița existentă între România și URSS (graniţa din vara lui 1940) iar în Transilvania de Nord, atribuită Ungariei fasciste prin Dictatul de la Viena, începeau a fi organizate, de către autoritățile maghiare, detașamente de muncă formate din români.
– În 1947 Consiliul de Miniştri al României hotăra să remită secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite declaraţia de intrare a României în forul mondial şi de aderare la Carta Naţiunilor Unite. Cererea a fost respinsă la 1 octombrie acelaşi an. România va fi primită însă în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite la 14 decembrie 1955.
– Pe 9 iulie 1955 a fost citit, la Londra, într-o conferinţă de presă, textul declaraţiei ce punea bazele mişcării Pugwash (mişcare a oamenilor de ştiinţă pentru pace, dezarmare şi securitate). Iniţiatorii mişcării au fost savanţii Bertrand Russel şi Albert Einstein. Mişcarea Pugwash va fi creată abia în iulie 1957, la o conferinţă găzduită de localitatea canadiană care a dat numele mişcării. În 1958 un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter a avut loc în Golful Lituya, din Alaska, provocând un megatsunami cu înălțimea valului de apă de 525 metri. Este cel mai mare tsunami cunoscut din istorie, care a modificat radical relieful golfului. Însă izolarea zonei unde a lovit, precum şi imensitatea Alaskăi, au făcut ca numărul victimelor umane să fie mic faţă de violenţa fără precedent a acestui fenomen geologic transformat în dezastru natural.
– La data de 9 iulie 1997 pugilistului profesionist american Mike Tyson i-a fost retras temporar dreptul de a disputa meciuri de box, ca pedeapsă pentru faptul că, înainte cu câteva zile, îl mușcase de ureche pe conaţionalul său Evander Holyfield. Păi,… de degete nu-l putea muşca, aşa că s-a înfruptat şi el din ce-a găsit la îndemână. În fine, în ziua de 9 iulie 2011 ţara africană Sudanul de Sud a devenit în mod oficial stat independent, după 37 de ani de război civil.
– La 9 iulie s-au născut: medicul german Friedrich Gustav Jakob Henle, care a descoperit elementul structural al nefronului (1800); poetul ceh Jan Neruda (1834); antropologul american de origine germană Franz Boas (1858); compozitorul italian Ottorino Respighi (1879); cântăreţul român Rudolf Steiner, membru fondator al „Operei Române” din Bucureşti (1887); americanul Percy Spencer, inventatorul cuptorului cu microunde (1894); fizicianul rus Piotr Kapiţa, creatorul bombei atomice ruse şi laureat al Premiului Nobel (1894); lingvistul român Alexandru Graur (1900); scriitoarea britanică Barbara Cartland (1901);
fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre creatorii armei nucleare americane (1911); fizicianul danez de origine americană Ben Roy Mottelson, laureat al Premiului Nobel (1926); acordeonistul român Marcel Budală (1926); actriţa, interpreta şi compozitoarea română de muzică uşoară Margareta Pâslaru (1943); cântăreaţa română Angela Similea (1946); vocalistul scoţian Bon Scott, membru al formației australiene de muzică rock „AC/DC” (1946); cântăreaţa română de muzică uşoară Mirabela Dauer (1947); actorul, regizorul și producătorul american Tom Hanks (1956); actrița americană Kelly McGillis (1957); actrița americană Courtney Love (1964) şi solistul vocal şi compozitorul român Daniel Iordăchioaie (1968).
– În 9 iulie au murit: pictorul flamand Jan van Eyck (1441); filosoful și omul de stat englez Edmund Burke (1797); chimistul şi fizicianul italian Amedeo Avogadro (1856); medicul și anatomistul francez Paul Broca (1880); inventatorul american King Camp Gillette, „părintele” lamelor de ras cu acelaşi nume (1932); portarul român de fotbal Stere Adamache (1978); lingvistul român Alexandru Graur (1988) şi actorul american Rod Steiger (2002).
Septimiu Cioloboc
