Oameni & Fapte – 9 martie

– Este cea de-a 68-a zi a lui 2018. Au mai rămas 297 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:47 şi va apune la ora 18:19.

– Creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici îi sărbătoresc astăzi pe Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia. În România este „Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989”. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România arată că, pe vremea regimului comunit, existau în ţară 44 de penitenciare şi 72 de lagăre de muncă forţată pentru deţinuţii politici, unde au pătimit peste 3 milioane de români, dintre care 800.000 au murit.

– La 9 martie 1796 împăratul Franţei, Napoleon Bonaparte, s-a însurat cu Josephine de Beauharnaus, văduva unui ofițer francez executat, iar în 1831 regele Franței, Ludovic Filip I, a înființat Legiunea Franceză Străină.

– În 1842 a avut loc, la Teatrul „Scala” din Milano, premiera absolută a operei „Nabucco” de Giuseppe Verdi, un succes extraordinar datorat, în mare parte, şi interpretării sopranei Giuseppina Strepponi. Răscoala ţărănească izbucnită în satul Flămânzi din judeţul Botoşani, la 8 februarie 1907, a cuprins în 9 martie toată Muntenia şi Oltenia, manifestându-se cu o deosebită violenţă.

– În 1927 a intrat în vigoare Convenţia internaţională privind interzicerea sclaviei, iar la data de 9 martie 1945 s-a restabilit administraţia românească în nordul Transilvaniei, ocupată de Ungaria horthystă în anul 1940.

– În 1959 afacerista americană Ruth Handler a creat păpuşa „Barbie” după un model german de desen animat. „Barbie” este prima păpuşă produsă la scară largă, care are caracteristici ale adulţilor, iar denumirea de „Barbie” vine de la numele fiicei creatoarei americane.

– În 1967 Svetlana Allilueva, fiica dictatorului sovietic Stalin, s-a refugiat în ambasada americană din India, iar la 9 martie 1991 aveau loc, la Belgrad, ample demonstrații împotriva preşedintelui sârb Slobodan Milošević, soldate cu doi oameni uciși. Pe 9 martie 2012 alpiniștii polonezi Adam Bielecki și Janusz Gołąb au realizat prima ascensiune pe timp de iarnă a vârfului pakistanez Gasherbrum I (Hidden Peak, sau K5), al 11-lea munte din lume ca înălţime.

– La 9 martie s-au născut: exploratorul italian Amerigo Vespucci (1454); teologul, cartograful și astronomul german David Fabricius (1564); compozitorul ceh Josef Mysliveček (1737); scriitorul și omul politic francez Honoré Gabriel Riqueti, conte de Mirabeau (1749); poetul ucrainean Taras Şevcenko (1814); scriitorul român George Panu, jurist, memorialist, critic literar, gazetar şi om politic (1848); mareşalul şi premierul român Alexandru Averescu (1859); scriitorul, criticul literar şi traducătorul român Ilie Dăianu (1868); sculptorul român Cornel Medrea (1889); politicianul rus Viaceslav Molotov (1890); scriitorul, eseistul, publicistul şi traducătorul român Radu Boureanu (1906); filosoful, prozatorul şi eseistul român Mircea Eliade, istoric al religiilor (1907); compozitorul american Samuel Barber (1910);
istoricul literar român Dimitrie Păcurariu (1925); prezentatorul american de televiziune Joe Franklin, inventator al talk-show-ului TV (1926); dirijorul şi compozitorul român Boris Cobasnian (1926); saxofonistul şi compozitorul american de jazz Ornette Coleman (1930); regizorul japonez de film Masahiro Shinoda (1931); astronautul sovietic Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos (1934); actorul şi politicianul Mihai Volontir din Republica Moldova (1934); regizorul român de film Alexandru Tatos (1937); actorul şi regizorul român Ion Caramitru (1942); șahistul american Robert „Bobby” Fischer, campion mondial (1943); informaticianul american Jef Raskin, creatorul primului computer „MacIntosh” (1943); sculptorul român Ştefan Călărăşanu (1947); muzicianul român Dan Andrei Aldea, lider al formaţiei „Sfinx” în anii ‘70 (1950); actriţa italiană Ornela Mutti (1955); fizicianul japonez Takaaki Kajita, laureat Nobel (1959) şi actriţa franceză de film Juliette Binoche (1964).

– În 9 martie au murit: cardinalul şi premierul francez Jules Mazarin (1661); compozitorul german Johann Pachelbel (1706); poetul şi traducătorul român Alexandru Hrisoverghi (1837); fizicianul și chimistul danez Hans Christian Ørsted (1851); compozitorul și harpistul francez Théodore Labarre (1870);
prozatorul, dramaturgul, filosoful iluminist şi omul politic azer Mirzä Fätäli Akhundov (1878); poetul şi traducătorul român Iuliu Cezar Săvescu (1903); prozatorul şi dramaturgul german Frank Wedekind, actor în propriile piese şi regizor (1918); scriitorul român Haralamb George Lecca, primul român care a jucat în piesele scrise de el (1920); scriitorul și folcloristul român Theodor Dimitrie Speranția (1929); pedagogul, gazetarul şi publicistul român Grigore Tăbăcaru (1939); biologul român Grigore Antipa, întemeietorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care-i poartă numele şi cel care a pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie, ihtiologie şi oceanologie (1944); dirijorul elveţian de etnie română Otto Ackermann (1960); scriitorul, traducătorul şi gazetarul român Cezar Petrescu (1961); arhitectul şi urbanistul român Duiliu Marcu (1966); fizicianul român Ion I. Agârbiceanu, fiul scriitorului Ion Agârbiceanu (1971);

actorul şi regizorul român de etnie maghiară Fábian Ferenc (1979); actorul român Constantin Băltăreţu (1985); premierul israelian Menachem Begin, laureat Nobel pentru Pace (1992); actorul spaniol Fernando Rey (1994); scriitorul american de origine germană Charles Bukowski (1994); actorul comic, scenaristul şi producătorul american de film George Burns (1996); scriitorul, publicistul şi editorul român Petre Ghelmez (2001); inginerul român Gheorghe Silaş, specialist în vibraţii şi vibropercuţii (2001); poetul român Mihai Ursachi (2004); soprana americană de origine italiană Anna Moffo (2006); cântăreața română Laura Stoica (2006); compozitorul şi dirijorul român de muzică uşoară şi de teatru Aurel Manolache, fondatorul Teatrului „Fantasio” din Constanţa (2010); fotbalistul și antrenorul român Gheorghe Constantin (2010); actorul român Dan Damian (2012); arhitectul german Frei Otto, câştigător al Premiului Pritzker – cea mai prestigioasă distincţie din domeniul arhitecturii (2015); cântăreţul de rock, compozitorul, muzicianul şi actorul australian Jon [Jonathan James] English (2016) şi pictorul şi ilustratorul britanic Sir Howard Hodgkin (2017).

Septimiu Cioloboc