Oameni & Fapte – 9 noiembrie

– Este cea de-a 313-a zi a lui 2017. Au rămas 52 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:15 şi va apune la ora 16:55.

– Astăzi este „Ziua Naţională a Surzilor din România”, marcată, din 1995, la Congresul Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România, deoarece la data de 9 noiembrie 1919 a luat fiinţă, prin asocierea voluntară a unor persoane cu handicap, Asociaţia Amicală a Surdo-Muţilor din România, sub patronajul reginei Maria.

– Este „Ziua Internaţională Împotriva Fascismului şi Antisemitismului”, când se comemorează victimele „Nopţii de Cristal” („Kristallnacht”, 9 noiembrie 1938), moment care marchează începutul simbolic al Holocaustului. Ziua este, totodată, o formă de protest împotriva neo-nazismului şi rasismului. La nivel european, comemorarea zilei a început în anul 1988, când s-a împlinit o jumătate de secol de la tragicele evenimente. În noaptea de 9/10 noiembrie 1938 autorităţile naziste au lansat primul atac masiv şi bine coordonat împotriva evreilor din Reich. Pogromul a rămas în istorie sub numele simbolic de „Noaptea de Cristal” ori „Noaptea Geamurilor Sparte”. Început la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale lui Hitler. În toată Germania şi în Austria au fost incendiate sinagogi şi au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile fiind împrăştiate pe străzi. Mulţi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost arestaţi şi trimişi în lagărele de concentrare de la Sachsenhausen, Buchenwald, Dachau, Birkenau şi Auschwitz.

– Astăzi este „Ziua Mondială a Calităţii”, marcată în a doua zi de joi a lunii noiembrie, începând din 1988. În România se sărbătoreşte din anul 1990.

– Este şi „Ziua Internaţională de Rugăciune pentru Biserica Persecutată”, iniţiată de Comitetul pentru Libertate Religioasă din cadrul Alianţei Evanghelice Mondiale. Este o zi de solidaritate cu cei persecutaţi pentru convingerile lor religioase în diverse părţi ale lumii, în ţări dominate de intoleranţă religioasă, fanatism, fundamentalism şi/sau ateism.

– Azi e Sărbătoarea Naţională a Regatului Cambodgiei, Ziua Independenţei, proclamată în 1953.

– În perioada 9-12 noiembrie 1330 a avut loc lupta de la Posada (probabil în Banatul de Severin). Oastea lui Basarab I, care urmărea armata maghiară în retragere, a surprins-o în ţinutul dintre Dunăre şi Mehadia, în munţi, într-o trecătoare îngustă. Domnitorul muntean l-a înfrânt pe regele Carol Robert de Anjou al Ungariei, victorie care consfinţea independenţa Ţării Româneşti.

– Din 1376 au fost datate primele mărturii păstrate despre existenţa statutelor de breaslă în Transilvania, care reglementau activitatea meseriaşilor breslaşi în Scaunele din comitatul Sibiu, Sighişoara, Sebeş şi Orăştie. Statutele atestă existenţa a 25 de branşe meşteşugăreşti care erau organizate în 19 bresle (fraternitates).

– La data de 9 noiembrie 1857 deputaţii pontaşi (ţărani) din Adunarea ad-hoc a Moldovei, în frunte cu Ion Roată, depuneau o jalbă la biroul Adunării, solicitând, printre altele, desfiinţarea „boierescului” (a clăcii). În anul 1888 criminalul londonez Jack Spintecătorul a ucis-o pe Mary Jane Kelly, ultima lui victimă, iar în 1895 Colegiul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti şi-a inaugurat cursurile cu două clase de elevi, sub numele de Şcoala de Aplicaţie a Şcolii Normale Superioare.

– Pe 9 noiembrie 1918 Consiliul Naţional Român Central din Transilvania cerea, ultimativ, guvernului maghiar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei. În noaptea de 8/9 noiembrie 1923 a fost înnăbuşit, la München, „Puciul de la berărie”, condus de Adolf Hitler, prin care viitorul führer încerca să preia puterea politică în Germania. În 1928 apărea primul număr al revistei „Radiofonia”, publicaţie oficială a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România.

– Pe 9 noiembrie 1938 diplomatul nazist Ernst vom Rath murea de rănile provocate de gloanțele rezistenței luptătorilor evrei, act pe care naziștii l-au folosit ca o scuză pentru a demara pogromul național cunoscut sub numele de „Kristallnacht” („Noaptea de Cristal”).

– În 1961 România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), instituţie specializată a ONU, creată în 1945, cu sediul la Roma, iar în anul 1968 se restabileau relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Perú. În anul 1989 avea loc căderea Zidului Berlinului şi deschiderea frontierelor inter-germane, iar la data de 9 noiembrie 1993 croații au distrus podul bosniac „Stari Most” din Mostar, construit cu 427 de ani în urmă.

– La 9 noiembrie s-au născut: cărturarul şi scriitorul basarabean Alexandru Hâjdeu (1811); romancierul, poetul şi dramaturgul rus Ivan Turgheniev (1818); scriitorul român Ion Codru-Drăguşanu (1818); actrița și cântăreața canadiano-americană Marie Dressler (1869); filosoful român, istoricul de artă şi criticul literar Marin Simionescu-Râmniceanu (1883); scriitorul rus Velimir Hlebnikov (1885); tenorul italian Aureliano Pertile (1885); omul de afaceri, bancherul, diplomatul şi politicianul francez Jean Monnet, arhitectul unităţii europene (1888); chimistul englez Ronald Norrish, laureat Nobel (1897); comparatistul, criticul şi istoricul literar român Basil [Vasile] Munteanu (1897); istoricul și arheologul român Gheorghe Ștefan (1899); scriitorul și istoricul ungur Ács Tivadar (1901); comparatistul, esteticianul, criticul şi istoricul literar român Liviu Rusu (1901); criticul literar, eseistul, poetul şi ziaristul român Lucian Boz (1908); poetul şi prozatorul aromân Teohar Mihadaş (1918); comicul francez Raymond Devos, mim, jongleur şi echilibrist (1922); regizorul spaniol Vicente Aranda (1926); scriitorul şi jurnalistul maghiar Kertész Imre, laureat Nobel (1929); poetul şi prozatorul român Aurel Rău (1930); regizorul, scenaristul şi producătorul român Lucian Pintilie (1933); astrofizicianul și scriitorul american Carl Sagan (1934); şahistul rus Mihail Tal, campionul mondial (1936); compozitorul, cântărețul şi chitaristul american Tom Fogerty, membru al trupei „Creedence Clearwater Revival” (1941); teatrologul român Michaela Tonitza Iordache (1942); biologul american Jack W. Szostak, laureat Nobel (1952) şi artistul plastic român Mihail Gavril (1961).

– În 9 noiembrie au murit: istoricul islandez Ari Thorgilsson (1148); gravorul şi arhitectul veneţian Giovanni Battista Piranesi (1778); compozitorul german Carl Stamitz (1801); fabulistul rus Ivan A. Krîlov (1844); cărturarul român Alexandru Hâjdeu (1872); generalul român Ioan Dragalina (1916); poetul şi scriitorul francez Guillaume Apollinaire (1918); premierul britanic Neville Chamberlain (1940); poetul englez Dylan Thomas (1953); generalul și preşedintele francez Charles de Gaulle (1970); compozitorul austriac Egon Wellesz (1974); actorul român de etnie maghiară Kovács Györgyi (1977); prozatorul român Paul Constant (1981); geologul român Nicolae Petrulian (1983); medicul şi dramaturgul român Ştefan Berceanu (1990); şansonetistul şi actorul francez Yves Montand (1991); etnologul, sociologul şi folcloristul român Romulus Vulcănescu (1999); impresarul englez Eric Morley, iniţiator al concursului anual „Miss World” (2000); actorul american Art Carney (2003); jurnalistul și romancierul suedez Stieg Larsson (2004); cântăreaţa sud-africană de folk Miriam Makeba, prima câştigătoare de culoare a unui Premiu Grammy şi supranumită „Mama Africa” (2008); actorul român Iurie Darie (2012); muzicianul american Major Harris (2012) şi bateristul scoţian Andy White, fost component al trupei britanice „The Beatles” (2015).

Septimiu Cioloboc