Oameni & Fapte-15 mai

Patru sărbători au loc în ţara noastră, la nivel naţional: „Ziua Chimiştilor Militari”, „Ziua Familiei Române”, „Ziua Medicului Veterinar” şi „Ziua Poliţiei Militare”. Pe plan extern se sărbătoresc: „Ziua Internaţională a Familiilor”, „Ziua Mondială de Acţiune pentru Climă”, „Ziua Latinităţii” şi Ziua Naţională a Republicii Paraguay, unde se aniversează proclamarea independenţei. Este şi „Food Revolution Day” („Ziua revoluţiei mâncării”), sărbătorită la nivel internaţional şi iniţiată de bucătarul britanic Jamie Oliver, realizator de emisiuni TV şi autor al unor cărţi care propun renunţarea la mâncarea de tip fast food şi întoarcerea la obiceiul sănătos de a găti.

 – La 15 mai 1252 Papa Inocențiu al IV-lea a emis bula papală ad extirpanda, prin care autoriza (şi limita) tortura ereticilor de către Inchiziția medievală.

După aproape patru secole, în anul 1618, astronomul, matematicianul şi naturalistul german Johannes Kepler confirma descoperirea celei de-a treia legi a mișcării planetelor. La fix 30 de ani distanţă, în 1648, a fost semnată „Pacea Westfalică” (în Germania de azi) prin care s-a pus capăt Războiului de Treizeci de Ani, conflagraţie ce a afectat o mare parte a Europei. Dar să nu credeţi că am îngropat securea războiului! Nu, deoarece la 15 mai 1718 avocatul englez James Puckle tocmai patenta, la Londra, prima mitralieră din lume. Care, evident, nu va fi folosită (să zicem) la plantat răsaduri.

 – În ziua de 15 mai 1861 se înființa, la București, prima școală românească de medicină veterinară, iar după exact doi ani, în 1863, avea să se deschidă, la Paris, „Salon des Refusés”, unde publicul vedea tablouri, percepute atunci scandaloase, ca „Dejunul pe iarbă” realizat de francezul Édouard Manet și „Fata în alb”, aparţinând pictorului american James Whistler. Peste Atlantic personaje de desene animate Mickey şi Minnie Mouse apăreau pentru prima oară pe marele ecran, la 15 mai 1928, în filmul „Plane Crazy”, produs de Walt Disney. Mai avem o faptă americană: în anul 1940 ciorapii din nylon au fost, în premieră, scoși la vânzare. Dincoace, în Europa, Stalin dizolva Cominternul (în 1943), iar URSS lansa în Cosmos sateliţii „Sputnik 3”

(în 1958) şi „Sputnik 4” (în 1960). În replică, pe 15 mai 1963 americani lansau nava cosmică „Mercury 9”, cu astronautul Gordon Cooper rămas pe orbită peste 24 de ore. Era cea dintâi evaluare americană a efectelor zborului în spaţiul cosmic asupra organismului uman.

 – La data de 15 mai 1990 s-au reluat, după 40 de ani de întrerupere, relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, iar în anul 1991 președintele François Mitterrand o numea ca premier pe Edith Cresson, prima femeie ce a deținut această funcție în Franța.

 – În 15 mai s-au născut: compozitorul italian Claudio Monteverdi (1567); pictorul român Nicolae Grigorescu (1838); biologul rus Ilia I. Mecinikov, laureat al Premiului Nobel (1845); fizicianul francez Pierre Curie, câştigător al Nobel-ului (1859); pictorul român Marius Bunescu (1881); scriitoarea americană Katherine Anne Porter (1890); romancierul și dramaturgul rus Mihail Bulgakov (1891); actorul britanic de film James Mason (1909); dramaturgul, romancierul şi arhitectul elveţian Max Frisch (1911); economistul american Paul A. Samuelson, laureat al Nobel-ului (1915); pictorul român Ștefan Câlția (1942); fizicianul american Frank Anthony Wilczek, câştigător al Premiului Nobel (1951); compozitorul britanic şi muzicianul multi-instrumentist Mike Oldfield (1953) şi fostul fotbalist român Gino Iorgulescu, actual preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal din România (1956).

 – La 15 mai au murit: Alexandru Ioan Cuza, primul domn al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești (1873); prozatorul şi traducătorul român Ioan Alecsandri (1884); poeta americană Emily Dickinson (1886); violonistul şi compozitorul maghiar Reményi Ede (1898); medicul român Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie şi pionier al filmului ştiinţific mondial (1938); actorul englez Eric Porter (1995) şi fizicianul american Willis Lamb, laureat al Nobel-ului (2008).

Septimiu Cioloboc

foto: edgee.com