Foto: Radio Tg.Mures/Raul Hategan Procedural vorbind…poa’ să vină cutremurul
4 martie reprezintă o zi neagră în istoria României. 1977. Un cutremur de nota 10 distruge pe jumătate capitala. 1500 de oameni mor. Dezastrul constituie oportunitatea ca Ceauşescu să-şi pună în aplicare planurile de sistematizare, mâna sa întinsă devenind simbolul prin care oamenii ştiau ce clădire avea să mai rămână în picioare şi ce clădire, de obicei monument arhitectonic, biserică sau reper cultural, avea să dispară.
S-a scris şi s-a vorbit mult, mai ales după 1990, despre clădirile care prezintă risc în caz de cutremur. Am vrut miercuri să aflu care este situaţia la noi în târg. Nu e neagră, dar nici roz nu e. Şi asta datorită descentralizării. Da, doamnelor şi domnilor, procedural vorbind, descentralizarea există, dar lipseşte cu desăvârşire.
Să o luăm, procedural, şi să spunem aşa: o singură clădire din Tîrgu-Mureş prezintă risc seismic. Este vorba de un bloc de locuinţe de pe strada Grigorescu. Clădirea a fost expertizată, dar, cum fondurile pentru consolidarea ei trebuie alocate de Ministerul Dezvoltării, lucrările nu au putut fi demarate. Directorul tehnic din Primăria Tîrgu-Mureş, Rodica Fărcăşan, a explicat că în municipiu mai există o clădire care ar putea prezenta riscuri în cazul unui seism, dar lipsa fondurilor nu a făcut posibilă expertizarea acesteia. Fărcăşan a mai spus că procedura birocratică este extrem de anevoioasă, deoarece autorităţile locale pot doar să constate existenţa unor probleme, restul depinzând de alocarea de fonduri de la Bucureşti.
Așadar, ca locatar al unui bloc antic şi de demult, constat ditamai crăpătura în imobil. Stau şi cujet că, dacă tot îmi zic ăştia de la TV că toată ziua bună ziua sunt cutremure, mai mici, mai mari, ar trebui totuşi să văd ce e cu pomenita crăpătură. Mă duc la primărie, fac o sesizare: „Nenea, e crăpat blocul!”. Primăria pune de o comisie, vine la faţa loculuii şi constată că blocul e crăpat. Funcţionarul X ia constatarea comisiei şi face o adresă la Bucureşti: „Nenea, avem un bloc crăpat, vrem să facem expertiză, să vedem dacă e risc 1 de cutremur sau nu.” Să doarmă oamenii liniştiţi, nu de alta.
Pentru asta trebuie bani care pot fi daţi numai de la minister. Ministerul n-are bani nici pentru blocurile din Bucureşti care, vorba ceea, stau să pice oricum şi sunt mai aproape de epicentrul cutremurelor din România. Aşa că Bucureştiul spune că nu poate, primăria că n-are voie, deci expertiza, blocul şi riscul prăbuşirii sale rămân în coadă de peşte.
Aşa funcţionează descentralizarea în varianta românească. Deh, e greu să laşi primăria să plătească o astfel de expertiză şi lucrările de consolidare.
Sanda Viţelar
