Propunerea de modificare a Legii de funcționare a Societățiilor Române de Radio și Televiziune nu este agreată de vicepreședintele Comisiei de Cultură, Artă și Mass-Media din Senat

Senatorul PNL, Marius Pașcan, prezent astăzi la emisiunea interactivă ”Părerea Ta” de la Radio Tg.Mureș, crede că salvarea televiziunii publice, aflată într-o situație dezastroasă poate veni și prin ștergerea datoriilor istorice. Altminteri SRTv va intra în insolvență foarte curând.
Marius Pașcan:

Senatorul PDL, Marius Pașcan mai spune că nu este o soluție de salvare a televiziunii publice, unirea acestei instituții cu radioul, întrucât există riscul ca și radioul să ajungă în această situație:

Vicepreședintele Comisiei de Cultură, Artă și Mass-Media din Senat arată că s-a ajuns în această situație din cauza managementului defectuos nu din pricina Legii 41, pentru că Societatea Română de Radio funcționează bine și cu rezultate pozitive, pe această lege:

Senatorul PDL, Marius Pașcan, pentru Radio Tg.Mureș.

Transcriere integrală a interviului -RADOR

Realizator: Luminiţa Avram – Este ora 9:12. Bună dimineaţa, stimaţi ascultători, bine v-am regăsit! În studioul emisiunii „Părerea ta” este astăzi invitat dl senator Marius Paşcan, pe care îl salut. Bună dimineaţa, mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia.
Marius Paşcan: Bună dimineaţa şi ascultătorilor dumneavoastră! Aveţi o bogată audienţă. De altfel, şi eu sunt un fidel ascultător. Ştiţi că mă duc şi vin săptămânal de la Bucureşti şi vă ascult în maşină, singur.
Realizator: Mulţumim pentru acest lucru, că ne onoraţi ascultându-ne emisiunile, poate pe maşină sau când aveţi posibilitatea.
Marius Paşcan: În maşină, evident.
Realizator: Dacă astăzi vreţi să staţi de vorbă cu un senator al judeţului Mureş, reţineţi telefoanele pe care vi le punem la dispoziţie: 0265.30.77.77. sau 0365.42.44.33. Ne puteţi urmări şi video, pe www.radiomures.ro, secţiunea „Video FM”. Dle senator, aş vrea să începem discuţia noastră până când vor suna ascultătorii, discutând puţin despre Legea 41, care a fost intens mediatizată în ultima vreme, prin care se doreşte unificarea Societăţii Române de Radiodifuziune cu Televiziunea Română. Care este părerea dumneavoastră, care a fost poziţia pe care aţi luat-o în Senat, în comisia pe care o reprezentaţi?
Marius Paşcan: În primul rând, vorbim de o modificare, de un proiect de modificare a legislaţiei privind funcţionarea Radioului şi, de asemenea, Televiziunii. Ce aţi invocat dumneavoastră e doar o componentă a acestui proiect. Proiectul, care are în spate parlamentari ai PSD, implicit, pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi care este iniţiat de preşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senat, Georgică Severin, într-un fel sau altul, încearcă să modifice legislaţia pe baza căreia funcţionează acum şi Televiziunea, şi Radioul, în sensul, în primul rând, de a separa funcţiile de preşedinte director general, de asemenea, de a permite ca de la bugetul de stat, pentru diverse competiţii sportive, manifestări culturale de talie internaţională, de pildă, cum este Eurovision, etc, să se poată aloca bani de la bugetul de stat, ceea ce nu se poate în prezent. Şi, de asemenea, există şi o a treia componentă a acestui proiect legislativ, privind o unificare a Radioului şi a Televiziunii. Ei bine, eu cred că este un proiect care are în spate exclusiv un interes politicianist şi acesta priveşte imixtiunea, tendinţa PSD de a pune mâna pe serviciul public de Radio şi Televiziune.
Realizator: Acesta este interesul ascuns?
Marius Paşcan: Este interesul ascuns din spatele acestui proiect, pentru că este de-a dreptul cinic astăzi, când Televiziunea nu are bani să îşi plătească salariaţii. Aceştia au executat în instanţă Televiziunea pentru neindexarea unor drepturi salariale conform contractului colectiv de muncă şi Televiziunea va ajunge până luna viitoare – şi vă dau în scris acest lucru – să nu îşi mai poată plăti utilităţile, deci, să intre, pur şi simplu, într-o pană de cash flow, în care nu mai are resurse pentru a funcţiona. Ori, într-o asemenea situaţie, să introduci în regim de urgenţă, în an, repet, electoral – pentru că avem două tururi de scrutin, şi alegeri locale, şi generale – un asemenea proiect vădeşte faptul că PSD intenţionează să controleze partea editorială a Televiziunii. Pentru cei care nu înţeleg, le explic: astăzi, preşedintele Consiliului de Administraţie şi de la Radio, şi de la Televiziune, de asemenea, se ocupă şi de partea de politică editorială, în sensul că cele două funcţii, preşedinte şi director general, sunt împreună. Eu cred că este firesc să fie aşa, câtă vreme decizii de natură economică, hotărâri care se iau în Consiliul de Administraţie, sunt puse mai apoi în practică de către cel care conduce Consiliul de Administraţie, de către preşedinte. Şi este firesc. De altfel, în această cheie, în această notă legislativă de până acum, de pildă, Radioul, pe care şi dumneavoastră îl reprezentaţi, postul public, funcţionează în profit, an de an are rezultate foarte bune, este cel mai audiat post de radio la nivel naţional pe toate sondajele de audienţă. De asemenea, eu cred că aceste rezultate benefice îndreptăţesc la o continuitate. Ce nu funcţionează bine este Televiziunea. Şi eu v-am şi spus de-a lungul timpului, şi prin conferinţe de presă legate şi de studioul regional de la Mureş, că sunt o grămadă de probleme care sunt ignorate, lăsate să băltească de foarte multă vreme şi nu se face nimic când pierderile acestui post public au devenit istorice şi nu răspunde nimeni. Deci la ora actuală, postul public de televiziune – şi aici vorbim, să înţeleagă toată lumea, de Televiziunea Română, TVR 1, TVR 2, TVR INTERNAŢIONAL, etc – cumulează pierderi, devenite istorice, de 700 de milioane de lei. Adică, asta înseamnă undeva la 180 de milioane de euro. Deci cum s-a ajuns la aceste datorii? Eu am spus-o şi în Senat, în mai multe rânduri, şi în urmă cu trei ani, deci, nu este un subiect deloc nou, că Parlamentul a garantat un împrumut pentru Televiziunea Română tocmai pentru redresare. Asta se întâmpla în urmă cu doi sau trei ani. Şi am spus: de ce garantăm un astfel de împrumut, câtă vreme nu se elimină găurile negre şi nu sunt identificaţi cei responsabili de aceste pierderi? Nu s-a ţinut cont de acest lucru şi, iată, am ajuns acolo unde se aştepta să se ajungă. Câtă vreme nu tai găurile negre, nu le sufoci, nu le închizi, am ajuns în situaţia în care nu o să se mai poată plăti salariile şi Televiziunea, într-un fel sau altul, nu mai poate funcţiona.
Realizator: Dar iniţiatorii acestei modificări a Legii 41 spun că de fapt, prin modificare, rezolvă problema TVR. Cum ar putea să rezolve?
Marius Paşcan: Nicicum.
Realizator: Se contopesc bugetele, sau ce…?
Marius Paşcan: Nicicum. Este ca şi cum ai aşeza un măr putred – mărul putred fiind Televiziunea Română – lângă un măr proaspăt, frumos şi le pui unul lângă celălalt. Ştiţi foarte bine ce se întâmplă. Mărul putred, putreziciunea, ajunge şi în celălalt măr. Este inevitabil. Nu îi interesează pe cei de la – mă rog, care şi acum compun puterea politică în Parlament prin majoritatea pe care o au, PSD, UNPR, ALDE, etc – nu îi interesează că parazitează o instituţie care funcţionează foarte bine – şi aici vorbim de Radio – punând-o împreună sau dorind să o pună împreună cu Televiziunea, când soluţiile sunt altele. Ar trebui să aducă Televiziunea în situaţia de a funcţiona eficient, ceea ce nu se întâmplă, să o lămurim cu datoriile acestea istorice şi apoi facem un alt pas şi ne gândim la o strategie pe termen lung. Este îngrijorător şi cinic din partea celor care au propus acest proiect că nu se gândesc la viitorul serviciului public. Prin Constituţie, serviciul public şi de Radio şi de Televiziune trebuie să funcţioneze. El trebuie să vină în beneficiul cetăţenilor. Şi eu am identificat, le-am şi expus, câteva principii şi proiecte care sunt necesare a fi promovate urgent pentru ca Televiziunea să poată funcţiona.
Realizator: Deci aveţi propuneri pentru redresarea situaţiei din Televiziunea Română.
Marius Paşcan: Sigur. Dar nu sunt noi.
Realizator: Deci nu aceasta ar fi soluţia, altele, probabil, sunt multe, nu ne-ar permite timpul să le discutăm…

Marius Paşcan: Nu, şi chiar dacă nu intru în amănunte, vreau să vă spun că într-un fel sau altul, s-a dorit să se ajungă în acest punct, pentru că în urmă cu şase luni de zile, când, practic, a demisionat preşedintele Consiliului de Administraţie din Televiziune şi implicit, şi-a pierdut mandatul Consiliul de Administraţie, o dată cu preşedintele, în loc să se numească un alt Consiliu de Administraţie, aşa cum prevede legea, s-a pus un director general interimar, preşedinte director general interimar, care nu făcea decât să administreze o sărăcie, nu avea niciun fel de mandat de a produce vreo reformă. Deci, conform legii, mandatul preşedintelui director general interimar este şase luni de zile. În 23 martie, în această lună, noi ajungem la epuizarea acestui mandat şi, obligatoriu, suntem iarăşi în situaţia din urmă cu şase luni, doar că acum este mult mai gravă. Deci s-a dorit să se ajungă aici, câtă vreme, prin majoritatea existentă în Parlament, pe care v-am nominalizat-o, v-am enunţat-o, nu era altă cale, decât a se ajunge în această situaţie de criză. Ea se va amplifica, pentru că dacă până acum, circa 700 de angajaţi care au acţionat în instanţă Televiziunea pentru faptul că nu li s-au indexat salariile pentru mandatul 2008-2012, conform contractului colectiv de muncă, au avut câştig în instanţă şi instanţa execută bugetul Televiziunii, problema este că mai sunt încă peste 1.000 de astfel de cazuri pe rol şi urmează executări şi în acele cauze. Şi ceea ce vreau să vă dau ca exemplu şi să înţelegeţi că a fost un act premeditat, prin faptul că nu răspunde nimeni de ce nu s-a respectat un contract colectiv de muncă din perioada 2008-2012, se ajunge în această situaţie, nu dă socoteală nimeni. De ce nu s-a respectat acel contract colectiv de muncă? A fost semnat de Consiliul de Administraţie şi de preşedintele director general al Televiziunii.
Realizator: Eu am un principiu în viaţă, în general, legat de oameni şi de lucruri – dacă ceva sau cineva nu mă ajută, măcar să nu mă încurce. Cam aşa văd şi eu…
Marius Paşcan: Da, apropo de paralelismul instituţional. Este o situaţie ca de la cer la pământ. Deci, în timp ce Radioul public funcţionează pe principii economice eficiente şi şi-a demonstrat viabilitatea de ani de zile, ei bine, la Televiziune a fost un, aşa, hai să ne facem că muncim, hai să părem că muncim; audienţele au scăzut, sunt acum absolut dezastruoase, ruşinoase, a fost un cerc vicios în care, permanent, conducerea Televiziunii a spus că nu pot să promoveze nu ştiu ce programe câtă vreme nu au resurse, dar nici nu au cum să le aibă. Şi aici v-aş da un exemplu, ca să înţelegeţi pe deplin de ce s-a ajuns la această situaţie. Dacă aţi urmărit luările mele de poziţie şi de anul trecut şi de acum doi ani, am spus în repetate rânduri, public, cum este posibil ca un studio regional, cum este cel de la Mureş, care emite pe vreo trei judeţe sau patru judeţe, cu circa 60 de angajaţi…
Realizator: Ajunge până pe Valea Prahovei – şi nu putem să limităm graniţa de judeţ o dată cu undele noastre.
Marius Paşcan: Vorbesc de Televiziunea Târgu Mureş, studioul regional de Televiziune Târgu Mureş. Deci, cum se poate ca la 60 de angajaţi, să cumuleze anual pierderi de peste 1 milion de euro? Atenţie, un studio regional – şi sunt şase ale Televiziunii în ţară. Dacă fiecare – şi ăsta, încă, al nostru, este mic, dar avem mare – este Clujul, este Timişoara, este Iaşiul; păi dacă ajung să piardă fiecare măcar 1 milion, cât pierde Mureşul, peste 1 milion de euro anual, prin funcţionarea defectuoasă, dezastruoasă, fiindcă aproape 70% din programele pe care le difuzează sunt reluări, sunt preluări, reluări, unele emisiuni din 2008, care se dau şi astăzi de câte 30 de ori pe lună. Şi este pe constatare făcută de CNA, deci nu vă vorbesc din amintiri sau din imaginaţie. Dacă doar aceste studiouri generează constant astăzi pierderi de câte 1 milion de euro, înseamnă că Televiziunea, doar de la aceste studiouri, are peste 6 milioane de euro pierderi pe an. Cum să plăteşti datoriile istorice când funcţionează totul dezastruos? Nemaivorbind de ce se întâmplă la nivel naţional – şi daţi-mi voie să vă dau şi încă un alt exemplu şocant. Mi-a spus anteriorul preşedinte executiv, director executiv al Televiziunii Române, că a găsit în Televiziune contract semnat de un fost preşedinte şi validat de Consiliul de Administraţie prin care Televiziunea Română a cumpărat producţia unui serial de la Hollywood cu un contract pe 20 de ani, deci asta însemna că plăteşte în avans producţia unui serial de televiziune neştiind că acesta se mai realizează, va câştiga audienţă, va duce audienţă…
Realizator: Îşi mai doreşte publicul aşa ceva?
Marius Paşcan: Îşi mai doreşte să vadă ţara acel serial. Deci, pe 20 de ani, producţia plătită anticipat pe astfel de contracte.
Realizator: Deci, practic, a fost un management prost acolo şi asta a tras în jos…
Marius Paşcan: Catastrofal şi din păcate, nu a dat nimeni socoteală. Eu m-am îngrozit, poate să citească oricine, uitaţi-vă pe site-ul Curţii de Conturi a României, să vedeţi ce ilegalităţi flagrante, ce risipă a banului public au găsit cei de la Curtea de Conturi şi până astăzi nu a fost nimeni chemat să răspundă. Până astăzi nu a dat nimeni socoteală apropo de acest management, care e o batjocură la adresa banului public şi atunci, cum să nu fii revoltat şi cum să nu priveşti cu îngrijorare şi către astfel de iniţiative legislative din partea PSD-ului, care şi pe un muribund, Televiziunea, un muribund în agonie, cauţi să îţi impui cumva un interes politicianist şi să îi coordonezi producţia în an electoral. Deci este absolut revoltător.
Realizator: Da, e an electoral, într-adevăr, există interese aici. Un ultim aspect legat de acest subiect: care este calendarul derulării acestei legi? Suntem în 11 martie, ce urmează?
Marius Paşcan: Deci, cu siguranţă, pentru a respecta legea şi întrucât se încheie mandatul interimar al doamnei Irina Radu, actualul preşedinte director general, săptămâna viitoare, Comisiile reunite pentru cultură şi media vor propune membrii pentru un alt consiliu de administraţie. Ceea ce am solicitat eu, împreună cu colegii din PNL, a fost ca cei care sunt numiţi şi, evident, ei trebuie să aibă o susţinere politică, să fie numiţi de partidele politice, să fie judecaţi ca profesionişti, aleşi ca profesionişti, dacă se poate, chiar tehnocraţi şi să nu răspundă niciunui imperativ de natură politică – şi vă spun de ce. Pentru că dacă iar se judecă politic şi se caută cumva a se profita de audienţa precară pe care o mai are Televiziunea Română pentru un interes electoral, atunci Televiziunea, inevitabil, va ajunge la o stare de colaps, nu mai poate funcţiona, să fim bine înţeleşi. Pe de altă parte, eu cred că este firesc să se gândească o strategie cu acest Consiliu de Administraţie pe termen lung şi să vedem ce se întâmplă cu datoriile, pentru că povara datoriilor imense, până se ajunge să se lămurească cine e vinovat şi cine răspunde, cumva trebuie anulată, astfel încât Televiziunea să aibă parte de un restart, o reorganizare profundă din temelii, încât să funcţioneze pe principiul eficienţei, dar să scape de această datorie sufocantă şi să poată plăti drepturile salariale ale propriilor angajaţi, că altminteri nu mai poate funcţiona.
Realizator: Anularea datoriilor nu ştiu dacă este o soluţie, pentru că în felul acesta şi cetăţenii s-ar întreba: bine, şi firma mea are datorii, vreau ca cineva să le anuleze.
Marius Paşcan: Deci lucrurile stau în felul următor: nu suntem înaintemergători în acest domeniu, majoritatea datoriilor sunt la bugetul de stat. Ei bine, eu v-aş da ca exemplu ce s-a întâmplat în Franţa, într-o situaţie similară, în 2008. În 2008, Guvernul francez şi Parlamentul au acceptat un ajutor de stat pentru Televiziunea Publică din Franţa de câteva miliarde de euro, tocmai pentru a-i permite să funcţioneze în continuare, în sensul că nu se şterg cu buretele acele datorii şi continuă anchetarea celor vinovaţi şi implicit, chemarea lor să răspundă cu propriile averi, pentru o administrare defectuoasă sau, cum v-am spus eu, pentru contracte care au prejudiciat bugetul de stat; implicit, Televiziunea Publică trăieşte din cotizaţii, din abonamente pe care le plătesc cetăţenii şi s-a continuat printr-o reorganizare, restructurare profundă şi astăzi funcţionează pe principii corecte, capitaliste, ale eficienţei de piaţă. Aceste lucruri, nu noi suntem înaintemergători, le-au făcut alţii, fiindcă altfel nu ai nicio şansă să o redresezi, dacă accepţi în continuare să funcţioneze pe aceleaşi principii şi, cumva, să plătească printr-un miracol, ceea ce nu se va întâmpla, acea datorie – putem să o închidem de astăzi, dar nu ne permite Constituţia.
Realizator: Eu îmi doresc un singur lucru: să fim lăsaţi în pace noi, cei de la Radiodifuziune, să ne vedem de treabă.
Marius Paşcan: Eu mă voi îngriji să vă susţin, ca vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură, fiindcă chiar nu trebuie să emiteţi niciun argument, decât cel al eficienţei, al audienţei şi al faptului că efectiv aveţi succes în activitate. Adică ce să blochezi o instituţie care funcţionează, doar pentru a o parazita cu ceea ce s-a întâmplat în Televiziune?
Realizator: Mulţumim pentru această susţinere. Să stăm de vorbă şi cu ascultătorii pe această temă sau pe orice alte teme de interes, desigur, care pot să ducă la schimbarea vieţii noastre, la o mai bună colaborare între oamenii care locuiesc în acestă zonă a ţării. Bună dimineaţa, alo! Poftiţi!
-: Sărut-mână, sunt /…/ din Sunt Ana. O părere a mea personală şi nu numai, şi a soţiei – ce nu merge, nu trebuie forţat.

 -: E cazul TVR-ului românesc. Nu merge, e foarte scump. Radioul pentru noi, parcă mi-a mai spus şi soţia, este ceva care ne place, aşa, mai mereu suntem în temă. Luăm radioul, îl ducem în grădină, ascultăm radio. Televiziunea, TVR, nu putem s-o ducem în grădină, să ne uităm la emisiunile sale. TVR-ul nu merge, nu trebuie forţat. Dacă nu merge, n-are bani ca să-şi cumpere filme americane şi documentare, nu trebuie forţat. Lăsaţi Radioul să supravieţuiască, adică să trăiască aşa cum a trăit până acuma, bine-mersi, şi numai aşa în continuare. Aşa că nu trebuie adunată, trebuie lăsată sa fie separat. Asta e părerea mea şi a soţiei mele, că radio e radio şi televiziunea aia e TVR e TVR, care, dacă e condamnată la moarte, atunci să fie aşa.
Realizator: Mulţumim pentru intervenţie. Mai e cineva. Bună-dimineaţa.
-: Sărut-mâna, doamna Luminiţa. Ei, sunt un pic foarte supărat. Doamnă Luminiţa, aşa este în România, că dacă ceva nu merge bine, trebuie să îl stricăm pe cel care merge bine. Dar dacă se va întâmpla, cum deja se vehiculează, /…/ abia a împlinit Radio Târgu Mureş şi a avut aniversarea şi ne gândim că va dispărea? Păi atunci, credeţi-mă că în Bucureşti mă duc şi-mi dau foc. Viaţa mea e Radio Târgu Mureş, e radioul de când m-am născut. Sărut-mâna, mulţumesc.
Realizator: Mulţumim şi noi, domnule /…/, pentru susţinere. Sper să nu se întâmple asta, să nu se ajungă acolo.
Marius Paşcan: Şi eu zic că nu se va ajunge. Se doreşte, nu închiderea Radioului – că asta înţeleg ascultătorii -, se doreşte parazitarea cu o instituţie care nu funcţionează corect şi, efectiv, eficienţa Radioului s-ar traduce în alocări, probabil, într-un buget comun, în care Televiziunea ar mai avea nişte bani de cheltuit, ceea ce nu e în regulă. Deci, eu vă spun următorul lucru: sigur, susţin Radioul şi în continuare trebuie să funcţioneze, nu se pune problema de a fi închis şi să vă bucuraţi dacă aveţi aşa ascultători fideli şi care vă susţin, pentru că asta este dovada supremă a faptului că v-aţi câştigat reputaţia şi audienţa prin bună credinţă şi prin emisiuni care interesează. Altminteri nu v-ar asculta. Pe de altă parte, eu cred că trebuie să ne preocupe să ajungem cu Televiziunea publică, care trebuie să funcţioneze – deci nu forţat, să nu înţelegeţi greşit. Orice stat democratic are o televiziune publică care emite în interesul tuturor cetăţenilor. Ea se deosebeşte de televiziunile particulare private, pentru că principiile pe baza cărora se guvernează nu sunt cele comerciale. Produc emisiuni de interes cetăţenesc şi de cultură şi de artă şi muzicale şi altele, care în mod normal nu sunt produse de televiziunile comerciale, fiindcă ele nu aduc profit. Tocmai de aceea vine statul şi ajută, prin abonamentele pe care le plătesc cetăţenii, prin alocări de la bugetul de stat, pentru a da cetăţenilor tot ceea ce este nevoie, pe linie de cultură, de educaţie, pe pregătiri profesionale, pe emisiuni legate de minorităţi, de limbi ale minorităţilor, specific, cultura minorităţilor. Toate lucrurile astea nu şi le permit televiziunile comerciale, fiindcă ele nu sunt aducătoare de profit. Dar o televiziune publică trebuie…
Realizator: Şi pentru care nu ar plăti, poate, cineva, că aşa e interesul…
Marius Paşcan: Sigur. Şi atunci nu trebuie să închidem; Televiziunea nu funcţionează forţat. Funcţionează acum din cauza situaţiei şi administrării defectuoase, oneroase chiar, funcţionează în situaţie de criză. Trebuie lămurită problema datoriilor într-un fel sau altul şi inevitabil, aici presupune un sacrificiu din partea bugetului de stat şi un restart făcut de oameni din televiziune, foarte bine gândit, cu bună-credinţă şi sunt soluţii. Iată, să vă dau câteva exemple de ce nu funcţionează bine Televiziunea. Astăzi, de pildă, toţi susţinem: domnule, Televiziunea primeşte bani din cota de abonament. Primeşte, dar banii sunt încasaţi pe factura de energie electrică, prin Electrica, şi adeseori ajung cu 30% mai puţini decât se plăteşte abonamentul de către cetăţean. Pentru că ei sunt comisionaţi, sunt invocate pretexte legate de faptul că sunt /inscripţionate/ facturile, se plătesc bani pe trimiterea facturilor, pe colectare, pe plata angajaţilor, etc. Ăsta este un aspect. Nici măcar ăia nu se încasează./mdudea/ Pe de altă parte, acum, orice om merge la poştă şi face o declaraţie pe proprie răspundere că nu are televizor în casă şi nu se uită la TVR prin urmare nu mai plăteşte taxa respectivă, ceea ce este… Să fim serioşi, trăim totuşi în secolul vitezei şi în acest mileniu mi-e greu să cred că există cineva fără… Adică, sunt tot felul de pretexte şi din cauza asta nici nu se plăteşte taxa aceea care din 2004 nu a mai fost măcar indexată, actualizată prin raportare la rata inflaţiei. Pe de altă parte, toată organigrama televiziunii este superstufoasă în momentul de faţă, au vreo 2.500 şi ceva de angajaţi…
Realizator: Iar salariile lor am înţeles că sunt foarte mari.
Marius Paşcan: Salariile lor sunt imense. Pe de altă parte, ieri, la intrarea în Senatul României mă aştepta o doamnă reporter de la TVR şi m-a abordat, e o emisiune legată de cum să vorbim corect etc., i-a spus de trei ori echipei şi unui om care era sunetist , „Adu microfonul”, şi ăla se uita tembel, tâmp la ea,. că nu pricepea. „Adu microfonul”, până la urmă i-a gesticulat, i-a arătat prin semne, „Microfonul” şi când s-a întors omul să-i aducă microfonul, mi-a spus, „Uite, ce să fac, ăsta e sunetist, dar e surd”. Deci, cum poţi să ţii asemenea oameni în televiziune? Nu zice nimeni să-i dai obligatoriu afară, dar dă-le un post la care…
Realizator: Potrivit.
Marius Paşcan: Da, să facă faţă, să-i fie potrivit. Şi atunci ne mirăm că funcţionează defectuos.
Realizator: Asta e situaţia. Sunt ascultători pe fir… Bună dimineaţa!
-: Bună ziua!
Realizator: Vă ascultăm.
Petru Anghel: Mă numesc Anghel Petru, sunt din Sânmărtinu de Câmpie, comuna Râşnov. Trei minute, vă rog să nu-mi tăiaţi difuzorul, să-l întreb pe domnul Marius Paşcan următoarele întrebări. Îl compătimesc că a ajuns ca senator direct în opoziţie. Dânsul, ca poet, am al doilea volum aici în faţă, „Căinţa de a fi”, am să vorbesc altă dată. Dar ca prefect al judeţului Mureş, domnul Marius Paşcan s-a străduit şi a făcut multe… zeci de hectare de pădure şi în judeţul Mureş şi în Harghita au fost retrocedate, le-a câştigat. Nu ştiu la mureşeni cu iazul Batal, nu pot acum să vorbesc mult. Îl întreb pe domnul senator când se va finaliza, c-o fost închis, dosarul revoluţiei cu Ion Iliescu şi compania. A doua întrebare: când va fi trimis în judecată Ion Iliescu şi compania pentru mineriada din iunie 1990? A treia întrebare: de ce se tărăgănează dosarul deputatului Sebastian Ghiţă, patronul televiziunii ROMÂNIA TV, de 14 ani? Repet, de 14 ani este dosarul în sertare, câteva milioane pentru TVA pentru combustibil, motorină, dar de 14 ani! Cei din zona Ploieşti l-au avut… Tiberiu Niţu procuror general l-a acoperit. Pe Mircea Cosma, /…/ Coman, deputat…
Realizator: Am înţeles…
Petru Anghel: Nu, nu, staţi puţin, să nu închideţi, termin. De ce nu-i trimit în judecată? Atunci se poate redresa TVR 1, când Sebastian Ghiţă dispare. A cincea întrebare: când se recuperează prejudiciul d 60 de milioane de euro al lui Voiculescu Dan, nu Dan Voiculescu? În judeţul Mureş are firma Sanlacta în Sântana şi /…/ fata lui, Camelia.
Realizator: Mulţumim pentru intervenţie, domnule Anghel, şi am să-i rog pe toţi ascultătorii să nu pronunţe firmele în emisiune pentru că o să treacă pe la casierie. E o mare problemă dacă facem reclamă sau antireclamă cuiva. Mai salutăm pe cineva, după care am să-l rog pe domnul senator să răspundă. Bună dimineaţa!
-: …
Realizator: Alo? Am s-o rog pe Emanuela, care este în regia tehnică, să reia această legătură cu ascultătorul nostru. Între timp, domnule senator, pentru domnul Anghel.
Marius Paşcan: Da, am reţinut întrebările. De altfel, să ştiţi că domnul Anghel foarte frecvent mă caută şi la biroul parlamentar, am vorbit adeseori…
Realizator: Deci îl cunoaşteţi.
Marius Paşcan: Personal nu îl cunosc, ştiu doar că o contactează foarte des pe şefa mea de cabinet parlamentar şi, sigur, e un om extrem de implicat în problemele ţării şi îmi adresează întrebări la care adesea nu am cum să-i răspund, nu ţin de competenţa mea, dar îi înţeleg, e o revoltă a multor cetăţeni care se consideră nedreptăţiţi prin faptul că nici astăzi dosare ale rezvoluţiei, de un sfert de secol, nu sunt lămurite, nu sunt identificaţi vinovaţii, de asemenea, pentru mineriade, aţi văzut că s-au redeschis dosare abia anul trecut şi într-un fel sau altul cei care sunt responsabili de ce a suferit această ţară şi oamenii ei de bună credinţă, trebuie să ştie, să fie identificaţi vinovaţii şi cei care au vreo vină într-un fel sau altul, care nu au respectat legea, care în mod abuziv i-au invitat pe mineri şi i-au susţinut în acţiunile lor de la Bucureşti, de asemenea cei care au coordonat sau au fost implicaţi în tragedia revoluţiei române din ’89. Unii au ajuns să-i zică acestei revoluţii, s-o numească aplicaţiile din decembrie ’89, adică nu mai cred în ideea de revoluţie, şi este păcat acest lucru.
Realizator: Esenţia intervenţiei ascultătorlui nostru, a domnului Anghel, este că oamenii sunt atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul lor…
Marius Paşcan: Foarte atenţi.
Realizator: Uneori avem impresia că lucrurile astea trec pe lângă noi, vedem atâta informaţie la televiziune, ascultăm şi la radio multe infomaţii şi ne trec, aşa, pe lângă ureche, dar oamenii sunt atenţi, ei aşteaptă să se întâmple ceva, aşteaptă rezolvarea unor situaţii ca cele menţionate de domnul Anghel. Asta vă rog să aveţi în vedere, că oamenii sunt atenţi la ceea ce faceţi dvs, la dosarele care se află pe rolul instanţelor şi aşteaptă verdicte, rezolvări de situaţie.
Marius Paşcan: Important este să le spui adevărul, oricât ar fi de dureros, cred că ăsta este câştigul nostru după revoluţie, că poţi să spui adevărul, să te lupţi cu bună credinţă pentru a le apăra interesele şi, de asemenea, efectiv, să reuşeşti să-i priveşti în ochi după orice mandat, în orice funcţie publică. Eu mă bucur, de pildă, că domnul Anghel mă reţine nu doar ca politician sau ca om de administraţie, mă reţine şi ca poet, fiindcă e o latură a sensibilităţii cu care m-am născut şi pe care o valorific prin poezie. De asemenea, mulţumesc oameniilor care sunt responsabili şi care, dincolo de multele probleme personale pe care le au, familiale, profesionale etc., reuşesc totuşisă fie atenţi la ce se întâmplă la nivel naţional, sunt preocupaţi de problemele cu adevărat importante şi într-un fel sau altul înţeleg că trebuie să ne fie parteneri. Cu aceşti oameni poţi discuta chiar fără nici un fel de rezervă ca şi cu un partener care e implicat în aceeaşi temă ca şi tine, adică câtă vreme nu te omologhează, nu te asimilează marii mase… dinspre parlamentarism aţi văzut, se vorbeşte continuu de profitori, de hoţi, de corupţi, de oameni care nu-şi fac datoria, care nici măcar nu se prezintă la serviciu, în fiecare săptămână aproape este un parlamentar care este client al DNA-ului şi într-un fel sau altul tendinţa, tentaţia omului de rând este să te asimileze acelui bloc care este blocul infect, ca în oricare altă profesie, dar câtă vreme eşti individualizat, eşti urmărit şi, de pildă, s-a făcut vorbire de către domnul Anghel de procesele pe care le-am deschis ca prefect pentru apărarea pădurilor judeţului… Aşa este, şi m-am bucurat că după mine prefecţii care au urmat au continuat aceste procese. Eu când am început ca prefect, de pildă, erau revendicate de către urmaşii foştilor grofi peste 130.000 de hectare de pădure. În mandatul meu am recâştigat pentru stat 60.000 de hectare şi cred că acum următorii prefecţi au ajuns către 100.000 care au fost şi rămân ale judeţului, în administrarea statului român, ceea ce este firect. Deci iată că ei sunt atenţi şi bifează şi pozitiv şi negativ ce ai reuşit sau n-ai reuşit să faci. La Bucureşti e un pic mai complicat.
Realizator: E bine că oamenii sunt atenţi. Salutăm ascultătorii. Bună dimineaţa!
-: Bună dimineaţa! Sunt multe probleme care se pot rezolva şi nu ar trebui speriat auditoriul, nu trebuie nici să fie dus în eroare. Suntem milioane de cetăţeni care avem probleme cu vederea, noi nu vedem televizorul, dar auzim. În viaţa noastră radioul este totul, orice lucrăm, ascultăm ştiri, meteo, informaţii, muzică de toate genurile, dedicaţii, avem o varietate largă de programe şi vă rugâm din suflet să lăsaţi radioul să funcţioneze ca şi până acum. Pe mine mă inspiră, eu citesc, scriu, deci toată ziua îmi este ocupată cu radioul. Şi nu trebuie dus… deci să fie implicată televiziunea cu problemele radioului.
Realizator: Mulţumim pentru susţinere, stimată doamnă. Mă bucur că, aşa, spontan ascultătorii noştri intervin. Pe unii îi cunosc după voce, că au mai sunat, pe alţii chiar deloc. Mă bucur că sunt oameni care ne susţin.
Marius Paşcan: Să-i dea Dumnezeu sănătate ascultătoarei dvs, că e mai importantă decât tot.
Realizator: Sănătate, da. Mai e cineva. Bună dimineaţa!
-: Bună dimineaţa!
Realizator: Vă rog.
-: Din Harghita vă sun. Sunt destul de supărată de când s-a schimbat frecvenţa, îl prindem foarte rău. Ni s-a dat sfatul să ne cumpărăm radiouri. Ne-am cumpărat şi radiouri, dar nu ştiu, suntem vecini şi nu vă putem prinde decât foarte, foarte rău. Un domn – vorbesc cu dl Paşcan acum – un domn din Televiziunea Română, din TVR 1, spunea că sunt multe persoane chiar în TVR care freacă menta. Să ştiţi că sunt şi în radiouri, tare ne mirăm, pentru că altora li se iau locurile de muncă şi în schimb, celor care stau bine mersi la căldură. Nu ştim de unde /…/ salarii. Oamenii nu ar plăti aceste abonamente dacă nu ar fi incluse în factura de Electrica şi noi mai plătim o dată abonamentul şi în celelalte abonamente, cablu, DIGI, etc. Nu ştiu ce să vă mai spun, dar tinerii oricum nu ascultă radioul, nici nu se complică şi e destul de rău ca să fim sfătuiţi să ne cumpărăm radiouri şi să nu putem prinde o emisiune cum trebuie şi să… Pentru o singură emisiune, în fiecare dimineaţă ascultăm acest radio pe care l-am ascultat atâţia ani. În rest, nu este pe placul nostru. Şi mulţi harghiteni spun că ar asculta, dar nu mai… Vă mulţumesc din suflet.
Realizator: Mulţumim şi noi, dna Suciu, pentru acest apel. Da, sunt probleme cu frecvenţele, e, iarăşi, o chestiune de investiţii, de bani. Am avut frecvenţe mai bune pe care am putut să fim recepţionaţi. O parte dintre acestea au ajuns, au trebuit cedate colegilor de la Secţia maghiară, care reuşesc să răzbată în zona respectivă.
Marius Paşcan: Cu ce vă pot ajuta este să îmi faceţi un astfel de demers, să mă sesizaţi şi să mă adresez Autorităţii Naţionale de Acordare a Frecvenţelor şi Licenţelor pentru frecvenţă. E o problemă tehnică, dar nu înţeleg de ce ascultătoarea şi cine a sfătuit-o să îşi schimbe, să îşi cumpere un alt radio, fiindcă din moment ce emisia este slabă, că despre asta este vorba, adică, amplificarea emisiei este slabă, poţi să schimbi aparatul de radio, că e tot aia.
Realizator: Da. E o chestiune pe care trebuie să ne-o rezolvăm noi şi să sperăm că se va rezolva în timp. E bine că ne sesizează oamenii, cu bune şi cu rele, pentru că nu vrem ca părerea să fie doar favorabilă sau doar păreri bune, care să ne placă, să ne perieze. Vrem să auzim crudul adevăr şi să ne schimbăm şi noi, să ne îmbunătăţim, în toate privinţele. Chiar şi în structura programelor, în ceea ce priveşte /…/ recepţia…
Marius Paşcan: Deci cetăţenii trebuie să înţeleagă – şi e bine că s-a ridicat această problemă – ascultătorii trebuie să înţeleagă că o parte din banii pe care îi plătesc ca abonament pentru funcţionarea Radioului şi a Televiziunii susţin tocmai aceste investiţii în relee, în retransmisii, în lucruri de acest gen, care, sigur, sunt lucruri greu de înţeles tehnic, dar prin astea se îmbunătăţeşte recepţia, se pot asigura implicit cheltuieli legate de costuri, costurile care le presupune emisia în sine şi nu neapărat plata salariilor sau alte cheltuieli de natură materială.
Realizator: Şi peste tot în lume, din abonamentul la radio şi televiziune, cetăţenii, populaţia susţin buna funcţionare a posturilor publice. Iar în ceea ce priveşte Televiziunea, s-au mai purtat discuţii pe tema asta, dar nu ne priveşte. Ceea ce se plăteşte la cablu nu ajunge la Televiziune.
Marius Paşcan: Aşa este, dar pot să şi explic de ce. În România sunt vreo 12 posturi libere la retransmisie, asta este şi Televiziunea, dacă vreţi, şi alte posturi, toate cele importante, mari – nu le-aş da numele, ca să nu le fac publicitate – toate sunt libere la retransmisie, în sensul că ele sunt preluate de către cablişti, orice firmă de cablu ar fi, şi le retransmit în măsura în care consideră oportun. Dar cum ele au cea mai mare audienţă, de regulă, toţi le retransmit şi pentru aceasta, cabliştii nu plătesc nici un fel de taxă. Tocmai de aceea sunt în pachetul „must carry”, ca să înţeleagă oricine. Acest pachet liber la retransmisie este preluat de către cablişti, redifuzat şi nu se plătesc nici un fel de costuri. De aceea eu am solicitat ca dacă tot nu plătesc pentru cele mai importante 12 canale care emit în România cabliştii, din veniturile acestora, o sumă în cuantum de 5%, care este deductibilă din profit, să fie alocată unui fond pentru susţinerea emisiunilor de educaţie şi cultură pentru care, în baza unui concurs de proiecte, o comisie din care să facă parte şi membri ai CNA, şi ai asociaţiilor profesionale şi ai celor care răspund de emisie, şi ai cabliştilor să gestioneze aceste fonduri şi să vedem pe toate canalele şi emisiuni de educaţie şi cultură, care ne lipsesc tot mai mult. Ei bine, am promovat acest proiect, mi l-am asumat ca iniţiativă legislativă şi nu a trecut. S-au împotrivit, că e un ajutor de stat mascat, că, etc, etc. Deci eu nu înţeleg astfel de lucruri, când vedem cu toţii ce emisiuni sordide, câtă violenţă, câtă agresivitate se difuzează, cum se caută continuu comercialul şi la emisiunile acestea de divertisment, când nu mai avem nici un fel de reper…
Realizator: Subiecte de prost gust…
Marius Paşcan: Exact.
Realizator: Imixtiuni în viaţa personală a multor persoane, lucruri care deja depăşesc limitele normalului.
Marius Paşcan: Şi nu facem nimic în acest timp. Eu am zis: dacă tot bugetul de stat nu poate să aloce bani, şi nu e firesc să aloce bani televiziunilor comerciale, celor private, atunci, haideţi să creăm un fond în care să le dăm tuturor pe concurs de proiecte în educaţie şi cultură. Ei bine, mi-a fost respins proiectul acum o săptămână, în Senat – a fost la limită, îmi trebuiau două treimi din voturile senatorilor, pentru că era o lege organică – dar nici nu se vine cu o altă soluţie. Mi s-a spus: de ce nu trebuie să dăm bani televiziunilor private? Am zis: altfel nu o să dea emisiuni de cultură şi educaţie, că ele nu sunt comerciale, nu atrag publicitate, adeseori audienţa nu este foarte mare.
Realizator: Nu /…/ merită pentru ei.
Marius Paşcan: … Şi nu le merită. Ei bine, nu a contat acest argument. Trebuie să nu promovăm nici un fel de iniţiativă, dacă se poate şi să găsim tot felul de hibe, chiar neavând alte argumente pentru…
Realizator: Dar ştiţi foarte bine că încă de pe vremea romanilor, un popor incult sau prost poate fi mai uşor de condus, mai uşor de manipulat. De ce şi-ar dori chiar şi unii colegi de-ai dumneavoastră ca oamenii să fie mai deştepţi?
Marius Paşcan: Nu ştiu, eu cred că rostul şi rolul nostru acolo, ca politicieni…

Marius Paşcan: Nu ştiu, eu cred că rostul şi rolul nostru acolo ca politicieni este să fim înainte-mergători, adică să căutăm să ducem masele după noi, să mergem în fruntea lor şi să le luminăm; să le aducem un plus de bunăstare, un plus de cultură, un plus de educaţie, să ne racordăm şi noi la ce se întâmplă în lumea civilizată…
Realizator: Dar nu toată lumea gândeşte aşa, îmi pare foarte rău, ştiţi bine că nu. Nu toţi colegii dvs gândesc aşa. Tocmai de aceea nu v-a trecut proiectul. E doamna Nistor pe fir, apoi dl Sabău. Bună dimineaţa.
Dna Nistor: Să ştiţi că eu plătesc Radioul şi Televiziunea; de când au apărut de exemplu Televiziunea şi Radioul, plătesc nici nu mai ştiu de când. Însă problema care este? Eu ascult foarte mult radio şi mi-ar părea foarte rău să ajungă să aibă probleme, să nu mai poată emite sau alte probleme. Televiziunea este bună şi într-adevăr mai puţin o folosesc eu, însă să ştiţi că eu folosesc şi ascult foarte mult TVR1, TVR ş.a.m.d. Dar sunt emisiuni care chiar nu-şi au rostul şi pur şi simplu te plictisesc. Să vă spun una dintre emisiuni, este aceea cu poetul Dinescu. Nu vă supăraţi, acea emisiune ţine nu ştiu câte ore, dar chiar nu-şi are rostul. Şi cred că dacă ar fi un manager mai bun în Televiziune şi dacă ar fi fost de la început, atunci Televiziunea n-ar fi avut problemele pe care le are acum.
Realizator: Mulţumim, bună ziua. Domnul Sabău?
Dl Sabău: Sărut mâna, bună ziua. Să-mi spun părerea…
Realizator: Daţi radioul mai încet. Ieri v-am auzit mai bine, sau alaltăieri, astăzi nu avem probleme tehnice cu dvs, cred că e ceva în neregulă cu aparatul.
Dl Sabău: /…/ Nu înţeleg de ce Televiziunea /…/.
Realizator: Mulţumim şi pentru acest apel, domnule Sabău…
Marius Paşcan: Îi mulţumesc domnului Sabău, exact asta am spus şi eu: depolitizarea, să lăsăm Televiziunea să funcţioneze în interesul cetăţenilor şi nu să impunem noi directive politice. Pe de altă parte, profesionalizarea consiliului de administraţie, adică oameni care vin din interior şi care chiar ştiu ce înseamnă Televiziunea şi cum s-o facă eficientă. Legat de partea editorială, a doamnei care a sunat, cu emisiunea lui Dinescu, nu mă pronunţ, dar trebuie să ştie doamna că pentru aceste emisiuni Televiziunea plăteşte bani grei. De altfel, ca să vă faceţi o idee, un coleg din Comisia pentru cultură a solicitat, în momentul în care funcţiona emisiunea Andreei Marin, să i se spună care este bugetul acelei emisiuni şi câţi bani primeşte Andreea Marin. Şi i s-a răspuns că e un contract de confidenţialitate încheiat de Televiziunea Română cu o societate comercilă a cărei angajată era Andreea Marin, cu clauză de confidenţialitate şi pur şi simplu nu s-a comunicat o informaţie, fiind vorba totuşi de bani publici.
Realizator: Dar până la urmă s-a aflat, ziariştii au reuşit să afle valoarea acelui contract, avea nişte cifre astronomice. Şi ştiu că se consumă bani grei pentru a plăti anumite vedete. Chiar şi Dinescu are o emisiune bină plătită la TVR; foarte, foarte bine plătită, dar e o cu totul altă situaţie acolo, lucrurile nu stau chiar aşa sau nu stau deloc aşa în Radiodifuziune. Poate cred ascultătorii nostri că avem salarii mari… Salariile noastre n-au mai crescut de mai bine de 12 ani.
Marius Paşcan: Pentru faptul că dvs vă gândiţi la binele Radioului, la existenţa sa şi acceptaţi implicit o situaţie în care, câtă vreme nu ai un profit foarte mare sau acesta să fie prioritar investit în dezvoltare tehnică şi în aparatură, că altfel nu poţi funcţiona, alţii gândesc altfel. Adică: hai să ne umflăm salariile. Şi vă dau exemplul de la Mureş, fiindcă tot m-a pasionat subiectul şi l-am studiat: la Tg Mureş, postul regional, din cei 60 de angajaţi de pildă la Secţia română, are 7 producători, toţi cu salarii nete de peste 5.000 de lei – net înseamnă în mână, cât e venitul pe care îl primeşte salariatul -, în condiţiile în care le vine rândul să facă de serviciu o dată la şapte săptămâni. Deci nu ştiu de ce, nu înţeleg. Am solicitat lămuriri şi mi s-a răspuns din partea actualei conduceri a Televiziunii că nu au comptenţe manageriale să se imixtioneze în vreun fel în activitatea studioului regional. Şi atunci înţelegeţi de ce sunt pierderi, de ce e un dolce far niente…
Realizator: Mulţi producători la un post de televiziune sau la un loc de muncă nu atât de vechi cât al nostru. Am 20 de ani de radio şi sunt doar redactor. Mulţumesc foarte mult pentru prezenţa în emisiunea noastră de astăzi, domnule senator, pentru susţinerea pe care ne-aţi arătat-o şi astăzi şi în general în Comisia de cultură. Vă doresc succes în activitate, vă mai aşteptăm în studioul nostru. Mă bucur că veniţi, spre deosebire de alţi parlamentari, şi în afara campaniei electorale sau în preajma campaniei electorale; aţi venit întotdeauna când v-am invitat…
Marius Paşcan: Şi voi veni cu drag, doar să fiu sănătos.