Punctul pe I cu Radu Florea-23 august de la tovărășesc la omenesc
23 august- de la tovărășesc la omenesc
De la societatea socialist multilateral dezvoltată am ajuns într-un sfert de secol la un capitalism mioritic de cumetrii penale. Tovarășii care ne vroiau binele atunci pe stadioane unde ne loveau soarele și pancartele în cap s-au metamorfozat astăzi în investitori strategic, băieți deștepți de partid și de stat.23 august, ni se tot repeat, că era momentul istoric al întoarcerii armelor împotriva Germaniei hitleriste. Astăzi, am întors nu armele, ci opțiunile și forța de muncă spre vest, iar Germania merkelistă ne este jalon valoric și calitativ prin poziția de lider al spațiului comunitar către am cotit-o în 2007.
Problema e că deși orientarea a fost ușoară și s-a petrecut repede în intenții și cu mare priză populară, mecanismele economice și sociale încă ne dau de furcă. Românii sunt departe de a trăi ca în vest deși costul vieții se raportează la moneda unică și la standardele impuse de intrarea în UE.Tovărășia de astăzi cu Occidentul mai are pînă să fie efectiv integrată în mentalul românesc atât de bulversat de totalitarismul communist și de mitul descurcărețului ca soluție individuală de supraviețuire..
Au trecut 25 de ani de la proletcultismul zilei de 23 august, iar adevărul istoric spus ieri, de 23 august 2015, și verde-n față de un președinte de țară, un etnic german, iată, ne așează valoric înspre democrația occidentală a statelor moderne din Europa. Rămâne acea „bornă cinică” a secolului trecut, pactul Ribentropp-Molotov care a făcut pârtie rușilor sovietici spre Basarabia, Bucovina de nord și ținutul Herța cu consecințele nefaste care au urmat. Condamnarea acestuia ieri, de Ziua comemorării victimelor fascismului și comunismului, trebuie să aibă un efect de reamintire a unor lecții de istorie care nu trebuie să se repete niciodată, dar și de informare a generației născute după momentul decembrie 1989 despre derapajele rușionoase care sunt și ele parte din istoria recentă a țării în care trăim. Anularea valorii umane a individului redus la un număr de ordine, indifferent că era în tranșeele războiului sau în lagărele de concentrare-exterminare, a fost o experiență care nu trebuie nicicând uitată tocmai pentru a nu mai fi niciodată repetată.
Am zis și eu, n-am dat cu parul…
comentariu de Radu Florea
