Punctul pe I cu Radu Florea-Supraoamenii
Supraoamenii (Un exercițiu de putere care pe care)
Am mai scris despre această categorie periculoasă pentru lume și țară. A dovedit-o în istoria secolului trecut, ultima conflagrație mondială. În România de astăzi, supraoamenii istoriei recente sunt- într-o paralelă cu ideologia omului excepțional al lui Nietzsche, acei Ubermensch prin care și-au legitimat naziștii ascensiunea la putere și Holocaustul- sunt acele ființe care, într-o societate umană se cred și se comportă superior față de cei din jur. De regulă, față de cei mulți. Exercițiul superiorității prin ideologie, poziție socială și funcție publică se manifestă și prin exercițiul discreționar, deasupra legilor care nu le convin.
În România de ani buni, toți cei care au ajuns politicieni, cocoțați pe pomenile electoratului, au făcut-o pentru a fi la adăpost în instituțiile-cheie ale statului. Tocmai pentru a se proteja individual și în grup prin statutul special de parlamentar, fiind deasupra statului și implicit a cetățeanului care i-a trimis acolo prin vot liber, dar fin manipulat, în campanii de alegeri la patru ani o dată.
La fiecare rocadă a arcului guvernamental într-un ciclu electoral, rotația de cadre a schimbat doar partidul de guvernămînt și pe aleșii săi de la conducerea țării. Indiferent că vorbim de politicienii din executiv, legislativ sau de la președinție. Interesele erau aceleași și veneau din subteranul afacerilor personale, de acasă, și de grup politic de la centru. Ceea ce vedem astăzi, când majoritatea parlamentară a făcut din nou scut în jurul altui politician, se întâmplă de data asta să fie premierul, după valuri de miniștri suspectați de corupție și parlamentari asemenea, de la stînga la dreapta și înapoi-nu e decât reacția extremă de protejare a unui sistem corrupt până în miezul său. Care a funcționat așa din 1990 încoace, reacție la o justiție care începe să funcționeze tot mai independent, indiferentă de cei care se află pentru un moment dat la putere. Nu se ajungea aici fără concursul unui sistem juridic și el corupt. De c ear fi făcut opinie separată față de restul puterilor în stat? Astăzi, vedem în pas cu politicieni suspectați de infracțiuni, procurori, judecători și polițiști luați pe sus. Ei însă nu au imunitate ca și parlamentarii. Ceva s-a schimbat de vreo doi ani de zile și a intrat în linie dreaptă de o jumătate de an, după alegerile prezidențiale. Cu semnalul popular dat atunci de cei mulți și obișnuiți care, nici să vrea, și nu pot fi deasupra legii. De ce? Simplu: pentru că puterea nu-i la ei.
Nu discut decizia plenului deputaților de ieri în cazul premierului-era previzibilă, nici reacțiile președintelui- limitate constituțional ca reprezentant al instituției prezidențiale- ele fac parte din viața politică a momentului. Văd însă instituții ale statului român care obstrucționează activitatea, una altora, pentru că funcționari de rang înalt chiar se cred supraoameni, deasupra noastră a tuturor, când vine vorba de dovedirea nevinovăției lor în justiție. Și asta este o situație de criză politică. Un stat democratic de drept, membru al UE chiar că nu poate funcționa astfel, indiferent ce argument aduce fiecare în avantajul propriei poziții. De aceea, pun în discuție evidența încălcării principiului egalității tuturor cetățenilor în fața legii. Invocarea argumentului cu oamenii simpli nu ține. Pentru că oamenii simpli nu sunt acolo la palat. Indiferent că e vorba de palatul parlamentului, al guvernului sau de cel al administrației prezidențiale.
Am zis și eu, n-am dat cu parul!
comentariu de Radu Florea
Raspunsuri
Indiferent care au fost cei cercetaţi pentru conflict de interese, nu au fost arestaţi preventiv, deci nu văd cine îl opreşte pe procuror să continue cercetările şi să trimită dosarul in instanţă. În legătură cu reacţiile preşedintelui nu cred că sunt normale, nu poate cere parlamentului să voteze aşa cum vrea el, atunci nu mai e nevoie de parlament. Întro altă ordine de idei, nu cred că urgenţa nr.1 ar fi fost dosarul lui Ponta, care nu a prejudiciat statul cu milioane de euro, cum au făcut alţii, pe care nici măcar nu-i întreabă de sănătate, sau n-ar fi rău ca d-nii procurori să vadă ce s-a întâmplat cu flota, cu ALRO, cu Hidroelectrica, etc.,etc., poate că aşa ar putea statul să mai recupereze din miliardele de euro furaţi de toţi borfaşii care s-au perindat pe la putere.