Revista presei internaţionale

Alegerile din Grecia şi posibilele lor consecinţe pentru Europa ţin capul de afiş al presei internaţionale. „Grecii au optat între calea reformei sau sfidare”, titrează jurnalul Kathimerini. În opinia cotidianul atenian, rezultatul alegerilor „va stabili dacă ţara care a declanşat criza datoriilor din zona euro, cu cinci ani în urmă, va continua calea reformelor economice sau îi va sfida pe creditorii săi, creând un precedent pentru întreaga Europă”.

Calificând scrutinul drept „istoric”, Wall Street Journal face socoteala că „grecii au fost convocaţi la urne pentru a treia oară în mai puţin de trei ani, pentru a alege un nou guvern”. „Lumea întreagă are ochii aţintiţi asupra Greciei”, nu mai puţin de 900 de jurnalişti internaţionali fiind acreditaţi pentru a relata despre desfăşurarea alegerilor elene, remarcă Le Monde. Mai exact, notează multe din marile cotidiene internaţionale, între care şi The Guardian, ceea ce îngrijorează este victoria stângii radicale Syriza. În vizorul formaţiunii Syriza se află „evaziunea fiscală şi imoralitatea clasei politice care minează economia elenă”, punctează Le Figaro.

Totuşi, cotidianul portughez Diario de Noticias este de părere că „ceea ce sperie mai mult la alegerile din Grecia este puţinul pe care îl ştim” despre această ţară. „Cunoaştem indicatorii economici, pe cei mai importanţi – datorie, deficit public, şomaj, însă prea puţin ştim cu adevărat despre greci şi despre situaţiile prin care au trecut în aceşti ani, şi invers, grecii ştiu prea puţin despre portughezi, despre germani şi germanii despre noi”, explică jurnalul lusitan.

Cu concluzia că „surprinde puţinul pe care europenii, în general, îl ştiu şi doresc să-l ştie unii despre alţii, cu excepţia informaţiilor utile pentru a se bucura de un bun sfârşit de săptămână”. Iar „felul în care sunt analizate alegerile din Grecia rezumă bine acest dezinteres”, punctează editoralul intitulat „Europenii” şi publicat de Diario de Noticias. Din America, New York Times relatează despre vizita pe care preşedintele Obama o face în India. „Progresele anunţate în domeniul schimbării climatice şi al cooperării în sfera energiei nucleare civile” vizează să transforme „relaţiile marcate de suspiciuni într-un parteneriat de durată între cea mai veche şi cea mai populată dintre democraţiile lumii”, scrie cotidianul new-yorkez. Şi Washington Post relatează despre vizita liderului de la Casa Albă în India, pe care Obama o scurtează pentru a aduce un ultim omagiu Regelui Arabiei Saudite. „Instabilitatea din Orientul Mijlociu va pune la încercare relaţiile dintre Obama şi noul lider saudit”, atenţionează acelaşi oficios de la Washington. Iar Le Figaro estimează că „în centrul preocupărilor noului suveran se va afla securitatea frontierelor regatului”, în condiţiile în care „mai mult de o mie de saudiţi s-au alăturat jihadiştilor care luptă în Siria şi Irak”.

Despre „provocările cu care se confruntă noul monarh” scrie şi Financial Times, în timp ce Liberation observă „baletul diplomatic din jurul noului rege saudit”, „aliat util împotriva terorismului, dar şeful unui regim foarte puţin democratic”.

Nu lipseşte din paginile presei internaţionale nici situaţia din Ucraina. După bombardamentele lansate de separatiştii proruşi în Mariupol, „Rusia dă vina pe armata de la Kiev”, scrie Le Monde. Totuşi, „nici chiar Duma de Stat nu vrea război cu Europa”, titrează cotidianul rus Kommersant, care informează că parlamentarii de la Moscova „le cer omologilor lor europeni să-şi unească eforturile pentru depăşirea crizei care a provocat deja durere şi distrugeri în sud-estul Ucrainei, iar acum pune în pericol însăşi viaţa paşnică pentru cei peste 800 de milioane de europeni”.

Răsfoind presa rusă, regăsim şi câteva articole care se referă la România. Nezavisimaia Gazeta relatează despre intenţia NATO de a-şi consolida prezenţa în Marea Neagră şi în Polonia, România şi Bulgaria.

Publicaţia Regnum notează că „Serbia vrea să obţină gazele din România care fuseseră deja promise Republicii Moldova”. Şi tot Regnum scrie că „Uniunea Europeană i-a cerut României să nu se amestece în formarea guvernului de la Chişinău”, ceea ce ar fi determinat şi amânarea vizitei preşedintelui Iohannis în Republica Moldova, care „ar fi putut fi interpretată ca o formă de presiune asupra politicienilor moldoveni”.

RADOR

Sursa foto :trm.md