„Sindromul părintelui lipsă” îi afectează pe copiii rămaşi acasă
Asociaţia pentru Promovarea Femeilor România a lansat un ghid de conştientizare pentru promovarea sănătăţii şi prevenirea riscurilor de îmbolnăvire asupra copiilor şi bătrânilor lăsaţi acasă în urma migraţiei pentru muncă.
Studiile indică apariţia la scară tot mai largă a sindromului părintelui lipsă.
Efectele negative ale migraţiei pentru muncă în rândul copiilor ar fi scăderea performanţelor şcolare, depresii şi stări emoţionale negative determinate de un deficit de afectivitate, sentimentul de abandon, scăderea încrederii în sine, manifestări agresive faţă de unul dintre părinţi, incidenţa mai mare a consumului de alcool şi tutun, deteriorarea relaţiei dintre copil şi părintele rămas acasă.
Exemple de acest gen se întâlnesc frecvent şi în şcolile din judeţul Mureş.
Ioan Ştef, psiholog şcolar la Sighişoara, atrage atenţia asupra consecinţelor la care părinţii îşi expun copiii atunci când pleacă în străinătate, mai ales dacă pleacă ambii părinţi.
Maria Koreck, preşedintele Asociaţiei “Divers”, atrage atenţia că aceşti copii sunt expuşi şi riscului de abandon şcolar şi pot dezvolta pe viitor comportamente violente.
Un rol important îl au şi psihologii şcolari, însă aceştia nu îi pot înlocui pe părinţii plecaţi, spune Sorin Bloj, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistență Educaţională Mureş.
Efectele migraţiei afectează şi persoanele vârstnice, dar acestea suportă mai uşor, mai spun specialiştii.
Raluca Creţ
Sursa foto: 81px.com
