Dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, securizarea frontierelor cu Republica Moldova, ar putea deveni obligatorie.
Publicat de radiomures, 14 noiembrie 2002, 00:00
Una dintre consecinţele aderãrii României la Uniunea Europeanã ar putea fi securizarea frontierei cu Republica Moldova.
Institutul de Politici Publice, cu filiale la Bucureşti şi Chişinãu, a încercat sã imagineze un scenariu prin care aderarea României la Uniunea Europeanã sã nu transforme Prutul într-o nouã cortinã de fier în privinţa circulaţiei cetãţenilor dinspre Republica Moldova spre România.
Studiul Institutului pentru Politici Publice din Bucureşti a cãutat sã gãseascã soluţia cea mai convenabilã pentru cetãţenii moldoveni care vor dori sã cãlãtoreascã în România, dupã ce România va deveni membrã a spaţiului Schengen prin posibila aderare la Uniunea Europeanã în 2007.
Chiar dacã Uniunea Europeanã nu pare sã fie gata sã facã concesii atunci când vine vorba de graniţele ei exterioare, analistul de politicã externã Gabriel Andreescu, participant la acest studiu, crede cã, la fel ca în cazul Poloniei, care a cerut tratament preferenţial pentru minoritatea polonezã din Ucraina, şi România va putea cere un regim aparte pentru cetãţenii Republicii Moldova.
În Republica Moldova a crescut subit interesul pentru cetãţenia românã, o datã cu eliminarea regimului de vize pentru cetãţenii români.
Chiar dacã nu toţi moldovenii doresc sã recunoascã, este clar cã interesul comercial şi de liberã circulaţie în Vest a depãşit cu mult dorinţa, cândva patrioticã, de a redeveni cetãţeni români – recunoaşte Arcadie Barbãroşie, participant din partea Moldovei la acest studiu.
Cetãţenii Republicii Moldova pot intra în România doar pe bazã de paşaport, dupã ce timp de 11 ani puteau intra prezentând buletinul de identitate.
Pe de altã parte, aproape 300.000 de moldoveni au obţinut deja cetãţenia românã în ultimii ani. Parlamentul de la Chişinãu a aprobat abia în urmã cu câteva sãptãmâni dubla cetãţenie, moment care a mãrit numãrul moldovenilor care solicitã cetãţenia românã şi implicit paşaport românesc, de la câteva sute lunar la 500 – 600 zilnic.
BBC / Raluca Vodã