16 brașoveni au refuzat ofertele de locuri de muncă
În județul Brașov, de la declanșarea crizei pandemice, mii de firme au preferat să-și țină angajații în șomaj tehnic deoarece majoritatea aveau calificări dobândite în timp și exista riscul să nu îi mai poată reangaja.
Brașovul este o zonă prin tradiție industralizată, astfel că rata șomajului este în județ cu circa 2 la sută sub media națională. Totodată, în ultima jumătate de an nu au existat mari disponibilizări, a precizat pentru Radio Tg.Mures directorul adjunct al AJOFM Brașov, Romer Sandor:
Din 16 persoane care au refuzat locuri de muncă, 12 au fost beneficiari ai ajutorului minim garantat. În Brașov, oraș cu specific industrial, firmele au preferat să țină oamenii și să beneficieze de aceste ajutoare primite de la stat. Pe urmă le este foarte greu să le reangajeze. Apoi, nu au existat situații în care oamenii să refuze cursurile de formare, unele se desfășoară puțin mai greoi în regim online și unele sunt suspendate.
În Harghita, județ mai puțin dezvoltat economic, mulți șomeri au refuzat locurile de muncă oferite, astfel că și-au pierdut indemnizaţiile. Aceștia activau în domenii în care de la debutul pandemiei au avut loc disponibilizări colective, respectiv industria uşoară și de prelucrare a lemnului.
Valeriu Russu