Foto: Ziar Harghita Catolicii maghiari merg astăzi la stropit
Mii de etnici maghiari din Mureș, Covasna sau Harghita păstrează, în a doua zi a Paştelui Catolic, tradiţia stropitului fetelor şi femeilor.
Obiceiul a fost transmis din generaţie în generaţie, ca simbol al vieţii şi fertilităţii, precizează muzeograful Tatai Orsolya.
Însă bisericile tradiționale încearcă să coaguleze comunitățile de maghiari, pentru ca aceste obiceiuri să nu se piardă:
Tradiția aceasta cu stropitul e legată de obiceiurile care se țin primăvara, de a menține floarea, femeia, proaspătă. Se udau fetele cu apă rece, de la fântână, dar fiind un gest mai dur, s-a luat decizia să se stropească fetele cu parfumuri. Nu prea se mai păstrează, dar de obicei mamele povestesc despre tradiția aceasta, și se duc la stropit numai copiii, că adulții nu o mai practică.”
Oamenii recunosc că, în timp, tradiția stropitului tinde să se piardă, singurele locuri în care se se ma păstrează fiind zonele rurale:
Potrivit tradițiilor, fetele nemăritate erau stropite, în trecut, cu apă
de fântână, chiar cu câte o găleată întreagă.
Înainte de a le cere fetelor încuviinţare pentru a le stropi, băieţii trebuie să spună câte o poezie veselă, în care se vorbeşte de venirea primăverii şi pe care o învaţă de la bunici, părinţi, de la fraţii mai mari sau de la prieteni.
Primii care pornesc la stropit sunt copiii, care merg la rude, vecine sau colege, fiind uneori însoţiţi de taţi sau bunici, iar drept răsplată primesc ouă roşii, prăjituri şi bani.
După amiază, la stropit merg şi grupurile de tineri sau bărbaţi adulţi, care colindă localităţile uneori până la miezul nopţii.
Tradiţia spune că fetele care sunt stropite vor avea noroc tot anul, vor fi frumoase şi proaspete şi vor da naştere la copii sănătoşi.
Valeriu Russu
