Migranții aduc bani serioși în țară

Publicat de Corina Muntean, 4 septembrie 2019, 15:07 / actualizat: 4 septembrie 2019, 19:19

Statele se bazează pentru dezvoltarea lor pe fluxuri de capital provenite din diverse surse. Iar una din cele mai neobișnuite, dar nu lipsite de importanță, este cea a remitențelor trimise acasă de migranți. Anul acesta remitențele vor depăși investițiile străine directe devenind cel mai mare flux de capital străin către țările în curs de dezvoltare, susține Banca Mondială.

Sumele trimise de românii din Diaspora, majoritatea plecați la muncă în afara granițelor României, au fost în 2018 de peste 4,85 miliarde de dolari, potrivit ultimelor date publicate de Bănca Mondială. Raportat la PIB-ul de 239,55 miliarde de dolari pe care România l-a avut anul trecut, suma reprezintă 2,03% din PIB. Este cea mai mare valoare a remitențelor (bani primiți de către familiile celor plecați, de la membri ai gospodăriilor lor care nu mai au domiciliul în țară) primite de România până acum, în istoria recentă. Dacă am calcula, fiecăruia dintre cei 19,4 milioane de locuitori din țară i-ar reveni fix 250 de dolari sau 1071 de lei din aceste remitențe. La nivel mondial sunt în prezent aproximativ 270 de milioane de migranți, care se estimează că vor trimite acasă în total circa 689 miliarde de dolari în acest an, estimează Banca Mondială. Până recent, mulți economiști priveau remitențele ca o formă de venit secundar pentru economiile în curs de dezvoltare, după investițiile străine directe și cele pe piața acțiunilor. Dar, din acest an, remitențele devin „cele mai importante surse atunci când vine vorba de finanțarea dezvoltării”, explică Dilip Ratha director la Banca Mondială.

Pe măsură ce migrația a crescut, acești bani au marcat una dintre tendințele definitorii ale ultimului sfert de secol de globalizare – fața privată, informală, a fluxurilor globale de capital. „Remitențele sunt prima formă de ajutor care ajunge la oameni și care crește tot mai puternic”, arată oficialii Băncii Mondiale. Fluxurile de remitențe ajută la îmbunătățirea balanței de plăți a țărilor în care ajung și prin urmare, la consolidarea ratingului de credit, scăzând costurile de împrumut al guvernelor, companiilor și gospodăriilor. Dar remitențele au și dezavantaje economice. Ajutând la subvenționarea veniturilor mici ele sunt un „amortizor” al creșterii economice lente, slăbind presiunile asupra guvernelor pentru a se reforma. De asemenea, mare parte din bani stimulează importurile – ceea ce, spun unii economiști, împiedică dezvoltarea producției interne. „Nicio țară nu se va îmbogăți din remitențe”, atrage atenția Gareth Leather de la firma de consultanță Capital Economics.

Deși remitențele au devenit una dintre caracteristicile principale ale globalizării, schimbările politice, inclusiv ascensiunea populismului, se ridică problema dacă importanța lor economică se va dovedi de scurtă durată. Reacțile împotriva globalizării sunt în creștere iar sentimentul anti-imigrație crește în multe țări dezvoltate. Așadar, este posibil ca atât fluxurile de migrație, cât și fluxurile de capital pe care le conduce să cunoască un recul.

Banca Mondială se așteaptă însă ca fluxul migratoriu să crească în câțiva zeci de ani la 550 de milioane de oameni, iar disparitatea veniturilor între țările dezvoltate și cele cu venituri mici să persiste. Asta înseamnă că oportunitățile de muncă în străinătate vor fi în continuare atractive. Inclusiv pentru români, care pleacă în continuare în bloc să muncească în Occident, în vreme ce statul importă muncitori asiatici.

Sursa: www.worldbank.org