Oameni & Fapte- 12 august

– Azi e „Ziua Internaţională a Tineretului”, marcată începând din anul 2000 şi proclamată de Adunarea Generală a ONU, pe 17 decembrie 1999.

– La data de 12 august 490 î.Hr., după unii istorici, s-ar fi consemnat victoria grecilor asupra perșilor în Bătălia de la Marathon, unde atenienii conduși de Miltiade au înfrânt armata persană trimisă de regele Darius I. Conform altor surse, bătălia a fi avut loc în ziua de 12 septembrie, după calendarul iulian. În anul 678 d.Hr., prin tratatul arabo-bizantin s-a pus capăt, temporar, atacurilor anuale ale flotei arabe asupra Constantinopolului.

– Facem un salt mare în timp, precizând că la data de 12 august 1833 s-a fondat oraşul american Chicago, pe temelia unui sătuc numit Windy-City, care avea o populaţie de numai 200 de persoane. La câţiva ani distanţă, în 1851, inventatorul şi antreprenorul american Isaac Merrit Singer a brevetat maşina de cusut ce-i poartă numele („Singer”). În ziua de 12 august 1857, sub presiunea celorlalte puteri europene, Poarta Otomană a ordonat anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei, iar noile alegeri au dat câștig de cauză unioniștilor. În anul 1871 juristul român Alexandru Papiu-Ilarian prezenta ca dar, din partea unui cleric din Reghin, judeţul Mureş, 160 de monede romane, care, împreună cu alte 19 monede şi medalii româneşti, dăruite tot atunci de V. A. Urechia, stau la baza Cabinetului Numismatic al Academiei Române. În ziua de 12 august 1877 astronomul american Asaph Hall a descoperit satelitul Deimos al planetei Marte, iar în 1883 ultimul exemplar Quagga, o subspecie de zebră din Africa de Sud, a murit într-o grădină zoologică din oraşul olandez Amsterdam. La 12 august 1908 a ieşit pe porţile uzinei de automobile din Detroit (SUA) primul model al mașinii „Ford T”, iar în 1920 a început Bătălia de la Varșovia (numită și „Miracolul de pe Vistula”), lupta finală a războiului polono-sovietic care a început după încheierea Primului Război Mondial și care s-a terminat în 25 august 1920, prin victoria decisivă a polonezilor. La data de 12 august 1949 s-au încheiat, la Geneva, Convenţiile internaţionale pentru protecţia victimelor de război, iar în 1953 a fost testată în Kazahstan (în secret) prima bombă atomică cu hidrogen sovietică. Bomba, cu o putere de 400 kilotone TNT, era de 20 de ori mai puternică decât cea lansată de americani, cu opt ani înainte, deasupra oraşului japonez Hiroshima.

– Pe 12 august 1981 corporaţia americană International Business Machines (IBM) a prezentat primul computer personal, numit „IBM 5150 PC”, dotat cu sistem de operare MS DOS, creat de compania „Microsoft”. Calculatorul avea un processor cu o memorie de 8.088, 84 KB şi un BIOS (sistem de bază de intrare şi ieşire) realizat special pentru computer. În acel an IBM a vândut aproximativ 35.000 de unităţi, dar cererea a căpătat în scurt timp proporţii gigantice. La 12 august 2000 submarinul nuclear rusesc „K-141 Kursk” a explodat și s-a scufundat în Marea Barents în timp ce efectua un exercițiu militar.

– În ziua de 12 august s-au născut: omul politic, prozatorul și economistul român Ion Ghica (1816); dramaturgul spaniol Jacinto Benavente, laureat al Premiului Nobel (1866); regizorul american și producătorul de filme Cecil B. DeMille (1881); fizicianul austriac Erwin Schrödinger, laureat Nobel (1887); astronomul ruso-american Otto Struve (1897); medicul român Scarlat Longhin (1899); actrița română Clody Bertola (1913); pilotul român Ioan Dicezare, as al aviaţiei de vânătoare (1916); fraţii gemeni scoţieni Norris şi Ross McWhrirter, editori şi co-fondatori ai „Cărții Recordurilor” (1925); actorul american George Hamilton (1939); muzicianul britanic Mark Knopfler, vocalisc, chitarist, compozitor şi lider al formaţiei „Dire Straits” (1949); președintele francez François Hollande (1954); jucătorul american de tenis de câmp Pete Sampras (1971); actorul român Marius Florea Vizante (1972); fotbalistul francez Djibril Cissé (1981) şi fotbalistul italian Mario Balotelli (1990).

– La 12 august au murit: inginerul englez George Stephenson, „părintele” căilor ferate (1848); poetul şi diplomatul american James Russel Lowell (1891); astronomul american James Edward Keeler (1900); geologul suedez Adolf Erik Nordenskiöld (1901); compozitorul, muzicologul și dirijorul ceh Leoš Janáček (1928); lingvistul și filologul român Alexandru Philippide (1933); scriitorul german Thomas Mann, laureat al Premiului Nobel (1955); matematicianul român Simion Sanielevici (1963); omul de știinţă, zoologul, publicistul și istoricul român Constantin Kirițescu (1965); fiziologul elvețian Walter Rudolf Hess, laureat Nobel (1973); chimistul german Karl Ziegler, câştigător al Nobel-ului (1973); actorul american Henry Fonda (1982); fizicianul american de origine britanică William Bradford Shockley, laureat al Premiului Nobel (1989) şi actrița americană Lauren Bacall (2014).

Septimiu Cioloboc