Oameni & Fapte- 12 mai
– Astăzi este „Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali”, celebrată pentru prima dată în anul 1965, de Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali. Ziua a fost aleasă pentru a marca naşterea britanicei Florence Nightingale, considerată fondatoarea asistentelor medicale moderne.
– În 12 mai 113 d.Hr. la Roma, în forumul nou construit, a fost inaugurată Columna lui Traian, o ilustrare plastică a „Comentariilor lui Traian”, lucrare atribuită lui Apollodor din Damasc. „Columna” constituie un original act de naştere a poporului român. La data de 12 mai 1364, a fost inaugurată, prin carta regală emisă de Cazimir al III-lea al Poloniei, Universitatea Jagiellonă, una dintre cele mai vechi universități din Europa. În 1551, pe 12 mai, s-a fondat Universitatea Națională San Marcos din Lima, Peru, cea mai veche universitate cu o existență continuă din America. Şi încă o faptă de acest gen: la 12 mai 1581 a fost fondată Universitatea din Cluj. Rămânem pe pământ românesc, menţionând că în 12 mai 1848 revoluţionarii moldoveni refugiaţi în Transilvania au elaborat, la Braşov, programul-legământ „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”, act care sintetiza dezideratele româneşti prin sintagma: „Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc.”
– La data de 12 mai 1926 dirijabilul italian „Norge” devenea prima aeronavă care zbura deasupra Polului Nord. Expediția a fost ideea exploratorului polar norvegian Roald Amundsen. Dirijabilul a fost proiectat de inginerul italian Umberto Nobile iar exploratorul american Lincoln Ellsworth împreună cu „Clubul Aero” din Norvegia au finanțat călătoria. După trei ani, în 1929, a fost înfiinţat Radio-Clubul Român, care avea printre obiective răspândirea şi organizarea radiofoniei în ţară. La Berlin, în ziua de 12 mai 1941 inginerul german Konrad Zuse a prezentat unui public format din oameni de ştiinţă calculatorul „Z3”, primul calculator electromecanic programabil. Avem şi o faptă reprobabilă: la 12 mai 1942 a avut loc prima gazare în masă, datată cu exactitate, în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau, când au fost ucişi 1.500 de evrei polonezi. La un an distanţă, în 1943, americanii terminau construirea clădirii Pentagonului, iar la 12 mai 1945 Armata Română şi-a încheiat (după 260 de zile de lupte în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria) participarea la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste (campanie începută la 23 august 1944).
– În 12 mai 1965 nava spațială sovietică „Luna 5” s-a prăbușit pe Lună, iar în anul 2008, în provincia chineză Sichuan a avut loc un cutremur de 7,9 grade pe scara Richter, seism care a cauzat moartea a peste 50.000 de persoane.
În fine, la 12 mai 2013 Societatea Română de Radiodifuziune a căpătat înalta decoraţie „Nihil Sine Deo”, acordată în cadrul unei ceremonii oficiale la Palatul Elisabeta în prezenţa membrilor Casei Regale.
– În 12 mai s-au născut: violonistul, compozitorul și pedagogul italian Giovani Battista Viotti, (1755); chimistul german Justus von Liebig (1803); istoricul și publicistul român George Barițiu (1812); infirmiera britanică Florence Nightingale (1820); compozitorul francez Gabriel Fauré (1845); fizicianul austriac Clemens von Pirquet (1874); exploratorul american Lincoln Ellsworth (1880); filozoful indian Jiddu Krishnamurti (1895); actrița americană Katherine Hepburn (1907); biochimista britanică Dorothy Crowfoot Hodgkin, laureată a Nobel-ului (1910); criticul și istoricul literar român Constantin Ciopraga (1916); spionul american Julius Rosenberg (1918); compozitorul român de etnie maghiară Zsolt Kerestely (1934); taragotistul român Dumitru Fărcaș (1938); interpretul român de muzică ușoară Aurelian Andreescu (1942); actorul american Emilio Estevez (1962); actrița canadiană Deborah Kara Unger (1963); rugbistul neo-zeelandez Jonah Lomu (1975); pictorul român Dragoș Burlacu (1978); actrița, cântăreața și fotomodelul canadian de origine suedeză Malin Akerman (1978); fotbalistul brazilian Marcelo Vieira (1988) şi handbalista maghiară Such Nelli (1992).
– La 12 mai au murit: poetul şi dramaturgul englez George Chapman (1634); scriitorul german August Wilhelm Schlegel (1845); matematicianul şi astronomul francez Jacques Philippe Marie Binet (1856); prozatorul rus Sergei Aksakov (1859); arhitectul englez Charles Barry (1860); arheologul german Friedrich W. E. Gerhard (1867); avocatul, revoluţionarul paşoptist, filosoful şi politicianul român Eftimie Murgu (1870); compozitorul ceh Bedřich Smetana (1884); poeta americană Amy Lowell (1925); scriitorul român Jean Bart (1933); scriitoarea germană Nelly Sachs, laureată a Premiului Nobel (1970); caricaturistul româno-american Saul Steinberg (1999) şi medicul și omul de știință venezuelan Jacinto Convit, ce a realizat un vaccin împotriva leprei (2014).
Septimiu Cioloboc
Foto:descopera.truezone.ro