Oameni & Fapte- 2 iulie

Publicat de radiomures, 2 iulie 2015, 06:05

– Creştinii ortodoşi şi cei greco-catolici sărbătoresc aşezarea veşmântului Preasfintei Fecioare Maria Născătoare de Dumnezeu în Vlaherne, dar îl sărbătoresc şi pe Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei, personalitate care se prăznuieşte din 1992, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, în ziua morţii sale (2 iulie 1504). Astăzi este „Ziua Internaţională a Obiectelor Zburătoare Neidentificate” (OZN), zi care marchează „incidentul Roswell” din 2/3 iulie când a avut loc presupusa prăbuşire a unui obiect zburător pe terenul unei ferme din Roswell, statul american New Mexico. Deşi neelucidat până în prezent, evenimentul are totuşi o împlinire materială: o întreagă industrie a OZN-urilor s-a dezvoltat în mica localitate americană vizitată anual de mii de turişti. Este şi „Ziua Internaţională a Ziaristului Sportiv”, aleasă în 1995 de Asociaţia Internaţională a Presei Sportive, pentru a celebra crearea acesteia, la 2 iulie 1924, în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris. În Republica Moldova e sărbătoare naţională: „Ziua comemorării lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”.

– La 2 iulie 1504 Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, urca pe tronul Moldovei, iar în anul 1644 s-a desfăşurat Bătălia de la Marston Moor, unde forțele Parlamentului englez au câştigat decisiv împotriva regaliștilor, în cadrul Războiului civil englez (1642-1646). Pe 2 iulie 1838 a apărut, la Braşov, revista socială şi culturală „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, supliment literar al „Gazetei de Transilvania”, condus de George Bariţiu, revistă care a sprijint lupta de emancipare politică şi culturală a românilor transilvăneni. La 2 iulie 1849 Principatele Române erau menţionate pentru prima dată, într-un document oficial, sub numele de România, nume rămas definitiv după Unirea acestora (din anul 1859). E vorba despre „Proiectul de pacificare”, semnat la Szeged (în Ungaria), de către guvernatorul Ungariei, Kossuth Lajos, şi reprezentanţii emigraţiei române, Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac.

– La data de 2 iulie 1853 armata rusă invada Turcia, declanşând războiul din Crimeea, iar în anul 1888 dramaturgul român Ion Luca Caragiale era numit director al Teatrului Național din București. În anul 1900 a avut loc prima ascensiune a unui dirijabil, numit şi zeppelin, după numele constructorului german Ferdinand von Zeppelin, primul care a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsia dirijabilelor.

– În ziua de 2 iulie 1908 au început Cursurile de vară de la Vălenii de Munte, organizate şi conduse de Nicolae Iorga, cursuri care, în anul 1922, au luat denumirea de „Universitatea Populară Nicolae Iorga”. Pe 2 iulie 1919 şi-a început activitatea compania „Cărăbuş” din Bucureşti, primul teatru de revistă românesc. La 2 iulie 1922 s-a inaugurat oficial Şcoala Română de la Paris, fondată (în 1920) şi condusă de Nicolae Iorga, unde tinerii absolvenţi ai Universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi îşi desăvârşeau pregătirea în specialităţile istorie, filologie şi artă.

– În ziua de 2 iulie 1937 americana Amelia Earhart (prima femeie-pilot care a traversat Oceanul Atlantic singură la bordul aparatului său) a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”, împreună cu Fred Noonan. Din nefericire, la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna. La data de 2 iulie 1964 a apărut Legea Drepturilor Civile în Statele Unite ale Americii, act legislativ de o importanță deosebită în istoria modernă americană, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială. Legea a stopat și aplicarea inegală a cerințelor de calificare pentru drepturile de a vota și a fi votat. În anul 1976, prin reunificarea ţării, a fost proclamată Republica Socialistă Vietnam, iar în 2 iulie 1999 francezii de la „Renault” preluau „Uzinele Dacia” Piteşti, prin semnarea contractului între reprezentanţii companiei franceze de automobile şi cei ai guvernului român.

– La 2 iulie s-au născut, între alţii: scriitorul austriac Abraham a Sancta Clara (1644); compozitorul german de operă Christoph Willibald Gluck (1714); chimistul rus Alexander Mihailovici Zaițev (1841); fizicianul și chimistul englez William Henry Bragg, laureat al Premiului Nobel (1862); scriitorul german Hermann Hesse, câştigător al Nobel-ului (1877); poetul român Luca Ion Caragiale, fiul lui I. L. Caragiale și fratele lui Mateiu Caragiale (1893); fizicianul american Hans Albrecht Bethe (1906); scriitorul și genealogistul român Ștefan Fay (1919); fotbalistul român Iosif Petschovschi (1921); poeta poloneză Wisława Szymborska, laureată a Premiului Nobel (1923); politicianul comunist român Constantin Dăscălescu, premier al României (1923); scriitorul și publicistul român Octavian Paler (1926); cântărețul român de muzică populară Liviu Vasilică (1950); globetrotterul român Mariea Crâșmaru, intrată în Cartea Recordurilor (1951); actorul român Gheorghe Visu (1951); scriitorul, criticul și filologul român Ioan Holban (1954); politicianul român Cristian Diaconescu (1959); omul politic român Dan Nica (1960) şi omul de afaceri român Cosmin Gușă (1970).

– În 2 iulie au murit: Ștefan cel Mare, domn al Moldovei (1504); astrologul francez Nostradamus (1566); filosoful francez Jean-Jacques Rousseau (1778); politicianul și scriitorul român Mihail Kogălniceanu (1891); episcopul evangheic sas din Transilvania Georg Daniel Teutsch (1893); scriitorul român Emil Gârleanu (1914); pilotul român George Valentin Bibescu, nepot al domnitorul Gheorghe Bibescu (1941); scriitorul american Ernest Hemingway, laureat al Premiului Nobel (sinucis în 1961); etnologul, etnograful, antropologul și folcloristul român Romulus Vuia (1963); filozoful român Dan Bădărău (1968); actrița franceză de origine română Alice Cocea (1970); scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (1977); actorul american James Stewart (1997); cântăreața americană de operetă, de origine română, Beverly Sills (2007); inventatorul american Douglas Engelbart, pionier al Internetului (2013) şi astronomul elvețian Paul Wild (2014).

Septimiu Cioloboc

Sursa foto: www.timnews.ro