Oameni & Fapte – 22 August
Publicat de radiomures, 22 august 2018, 06:00 / actualizat: 22 august 2018, 8:37
– Este cea de-a 234-a zi a lui 2018. Au rămas 131 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:29 şi va apune la ora 20:20.
– În Calendarul Romano-Catolic şi cel al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, este sărbătorită Sfânta Fecioară Maria, Regină.
– Astăzi este „Ziua Municipiului Arad”, dedicată zilei de 22 august 1834, în care Aradul a primit în mod solemn Titlul de Oraş Liber Regesc din partea împăratului Francisc I al Austro-Ungariei. Autonomia administrativ-fiscală obţinută a generat un avânt economic deosebit, care apoi a făcut din Arad cel mai important centru economic din Transilvania. Este şi „Ziua Drapelului Naţional al Federaţiei Ruse”, steag imperial în culorile alb-albastru-roșu readoptat de Rusia la 22 august 1991.
– La 22 august 1233 apărea prima menţiune documentară a unui ban de Severin (în persoana lui Luca), a doua funcţie din Ţara Românească, iar în
1456 Vlad Ţepeş a pătruns în Ţara Românească, unde l-a înfrânt şi ucis pe Vladislav al II-lea, faptă care a dus la începutul domniei lui Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul, în Muntenia. În 1485 s-a dat Bătălia de la Bosworth, în care regele englez Richard al III-lea a fost înfrânt și ucis, iar Henric de Richmond s-a încoronat rege al Angliei, sub numele de Henric al VII-lea, întemeind dinastia Tudorilor. Fapta a însemnat sfârșitul „Războiului celor două Roze”, conflict civil purtat pentru tron, între Casa de Lancaster şi Casa de York.
– La 22 august 1770 expediția condusă de exploratorul britanic James Cook ajungea pe coasta de est a Australiei, debarcând pe Insula Posesiunii pe care a declarat-o teritoriu britanic. În anul 1785 s-a promulgat patenta împăratului german Joseph al II-lea de „desfiinţare a iobăgiei în Transilvania”, prin care li se recunoştea ţăranilor dreptul de strămutare şi se interzicea alungarea lor de pe moşie fără un motiv legal, iar la 22 august 1864 douăsprezece țări europene au semnat Prima Convenție de la Geneva, prin care s-a înființat Comitetul Internațional al Crucii Roșii.
– În 1909 a avut loc, la Reims (în Franţa), primul miting aviatic internaţional din lume, la care au participat 38 de avioane franceze şi americane, iar în 1910 Japonia a anexat Coreea, după cinci ani de protectorat nipon. În 1911 pictura „Mona Lisa”, capodopera lui Leonardo da Vinci, a fost furată de la Muzeul Luvru din Paris, iar în 1941 generalul român Ion Antonescu s-a autopromovat la gradul de mareșal.
– La 22 august 1942 Brazilia a declarat război puterilor Axei (Germania, Italia și Japonia), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1968 Papa Paul al VI-lea ajungea la Bogotá, capitala Columbiei, aceea fiind prima vizită a unui papă în America Latină. În 1969 a apărut decretul de înființare a Academiei de Știinte Medicale din România, iar la 22 august 1989 a fost
descoperit primul inel al Planetei Neptun.
– În 1990 a fost adoptată Declaraţia privind suveranitatea de stat a Republicii Turkmenistan, iar la 22 august 2011 unicul papirus din România şi cel mai vechi din Europa a fost predat oficial de specialiştii ruşi muzeografilor de la Mangalia. Descoperit în anul 1959, la Mangalia, papirusul a fost trimis la Moscova pentru restaurare şi conservare şi nu s-a mai ştiut nimic despre el timp de o jumătate de secol.
– La 22 august s-au născut: medicul, fizicianul și inventatorul francez Denis Papin (1647); premierul român Manolache Costache Epureanu (1820); fizicianul și astronomul american Samuel Pierbont Langley (1834); inventatorul german Paul [Julius Gottlieb] Nipkow, autorul reflectorului parabolic asimetric de baleiaj, precursorul televizorului (1860); pianistul, compozitorul și criticul muzical francez Claude Debussy (1862); arheologul român de etnie maghiară Pósta Béla, istoric al artei şi culturii (1862); medicul chirurg german Otto Roth (1863); filosoful si sociologul german Max Scheler (1874); fizicianul, pedagogul şi inventatorul român Augustin Maior (1882); franţuzoaica Raymonde de Laroche, prima femeie pilot din lume (1884); astronomul şi matematicianul român Victor Daimaca (1892); scriitoarea americană Dorothy Parker (1893); inginerul agronom român, fitopatologul şi profesorul Constantin A. Sandu-Ville (1897); violonistul şi compozitorul Sandu Albu (1897); biograful şi eseistul român Sterie Diamandi (1897); dansatoarea, actriţa, fotografa și regizoarea germană de film Leni Riefenstahl, supranumită şi „cineasta lui Hitler” (1902); sculptorul român Gheorghe D. Anghel, autorul statuii lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Român din Bucureşti (1904); omul politic chinez Deng Xiaoping, secretar general al Partidului Comunist Chinez (1904); fotograful și pictorul francez Henri Cartier-Bresson (1908); criticul și istoricul literar român Alexandru Piru (1917); cântăreţul american de blues, compozitorul şi chitaristul John Lee Hooker (1917); numismatul român Octavian Iliescu (1919); scriitorul american de romane science-fiction, fantasy, horror şi mister Ray Douglas Bradbury (1920); violonistul şi profesorul român Mihai Constantinescu (1926); compozitorul şi muzicologul german Karlheinz Stockhausen (1928); criticul de film şi jurnalista română Alice Mănoiu (1931); actrița italiană de origine croată Sylva Koscina (1933); compozitorul şi chitaristul afro-american Chuck Brown, creatorul stilului „Go-Go”, un subcurent al stilului funky (1936); actorul, regizorul de teatru şi profesorul român Radu Dobre Basarab (1941); sculptorul şi pictorul român Marian Zidaru (1956); jucătorul englez de snooker Steve Davis (1957); scriitorul și jurnalistul român Bogdan Teodorescu (1963); cântăreaţa, pianista şi compozitoarea americană Tori Amos (1963); pictorul și graficianul român Sorin Adam (1968) şi gimnasta română Diana Bulimar, campioană europeană (1995).
– În 22 august au murit: regele Richard al III-lea al Angliei (1485); filologul, umanistul, diplomatul și elenistul francez Guillaume Budé, Budaeus (1540); compozitorul italian Luca Marenzio (1599); pictorul, desenatorul și gravorul francez Jean-Honoré Fragonard (1806); medicul german Franz Joseph Gall, inițiator al frenologiei (1828); poetul austriac Nikolaus Lenau, originar din Banat (1850); romancierul și dramaturgul rus Ivan Sergheevici Turghenev (1883); poetul, prozatorul, dramaturgul, omul politic şi diplomatul român Vasile Alecsandri (1890); eroina română Ecaterina Teodoroiu, căzută în luptele din Primul Război Mondial (1917); revoluţionarul şi politicianul irlandez Michael Collins, erou al luptei pentru independența Irlandei (1922); compozitorul român Gheorghe Cucu (1932); fizicianul englez Oliver Joseph Lodge (1940); aviatorul român Alexandru Șerbănescu, as al aerului în cel de-Al Doilea Război Mondial (1944); generalul și politicianul maghiar de etnie sârbă Döme Sztójay, unul din organizatorii Holocaustului evreilor din Ungaria (1946); romancierul și dramaturgul francez Roger Martin du Gard, laureat Nobel (1958); biologul american Gregory Goodwin Pincus, pionier al pastilelor anticoncepționale (1967); fizicianul român Ștefan Procopiu (1972); medicul și preşedintele brazilian Juscelino Kubitschek (1976); zoologul român Theodor Bușniță, specialist în ihtiologie şi hidrobiologie (1977); poetul şi prozatorul român Sașa Pană (1981); actorul român Octavian Cotescu (1985); pictorul român Vespasian Lungu (1994); dramaturgul, scenaristul, prozatorul și publicistul român Tudor Popescu (1999); compozitorul român Harry Maiorovici (2000); compozitorul român Laurenţiu Profeta (2006); nutriţionistul francez Michel Montignac, care a pus bazele regimului disociat (2010); criticul de film şi jurnalista română de televiziune Viorica Bucur (2011); compozitorul şi producătorul american Nickolas Ashford (2011); actorul american Jeffrey Stone (2012) şi muzicianul de jazz şi compozitorul belgian-american Toots Thielemans, considerat regele mondial al muzicuţei (2016).
Septimiu Cioloboc
