Oameni & Fapte – 31 iulie
Publicat de MIRELA ROTAR, 31 iulie 2020, 06:00
– Este cea de-a 213-a zi a lui 2020. Au rămas 153 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:02 şi va apune la ora 20:54.
– Ortodocşii înainteprăznuiesc scoaterea Sfintei Cruci, astăzi începând Postul Adormirii Maicii Domnului, în vreme ce romano catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Ignaţiu de Loyola, călugăr spaniol, întemeietor al Ordinului Iezuiţilor, care-şi propunea combaterea Reformei şi întărirea puterii papale.
– Astăzi este sărbătoarea islamică „Eid al-Adha” („Marea Sărbătoare” sau „Sărbătoarea Sacrificiului”), care se desfășoară între 31 iulie – 3 august. Se celebrează la sfârşitul perioadei de pelerinaj (hajj) la Mecca şi comemorează momentul când Profetul Ibrahim (Avraam) a ascultat de porunca lui Allah de a-şi sacrifica propriul fiu pentru a-i testa credinţa. Sărbătoarea a început în seara zilei precedente (30 iulie).
– La 31 iulie 1227 a început procesul de creștinare a cumanilor și brodnicilor pe teritoriul ţării noastre. Botezul a fost oficiat (şi) în prezenţa principelui de coroană al Ungariei, viitorul rege Bela al IV-lea. Întemeiata episcopie a cumanilor, care era direct subordonată scaunului apostolic, avea reşedinţa la Civitas Milcoviae (astăzi Odobeşti, lângă Focşani). Prin crearea ei, în sudul Moldovei şi în partea de răsărit a Ţării Româneşti, regatul Ungariei avea ca scop extinderea autorităţii sale politice şi confesionale asupra populaţiei de aici. Din 1431 datează prima atestare internă a orașului Piatra-Neamț, în documentele domnitorului Alexandru cel Bun al Moldovei, iar în anul 1498 navigatorul genovez Cristofor Columb a devenit cel dintâi european care descoperea insula Trinidad, situată în Marea Caraibelor, în apropiere de coasta nordică a Americii de Sud.
– La data de 31 iulie 1917, în cadrul Primului Război Mondial, a început Bătălia de la Passchendaele, care a avut ca obiectiv controlul asupra satului Passchendaele (azi Passendale) de lângă orașul Ypres din Flandra de Vest, Belgia. În 1919 Adunarea Națională Germană a adoptat Constituția de la Weimar, potrivit căreia Germania republicană se va numi Reich (Imperiu). La 31 iulie 1944 scriitorul și aviatorul francez Antoine de Saint-Exupéry s-a lansat într-un zbor de recunoaștere deasupra Mării Mediterane, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Avionul său a fost însă doborât și, de atunci, autorul povestirii „Le Petit Prince” / „Micul Prinț” este considerat dispărut (mort).
– În 1954 Franța a recunoscut autonomia internă a Tunisiei, ca urmare a unei revolte populare, iar la data de 31 iulie 1954 s-a realizat prima ascensiune pe Vârful K2, din Munţii Himalaya (înalt de 8.611 de metri, al doilea din lume după Everest), de către o expediție italiană condusă de exploratorul, alpinistul şi geologul Ardito Desio. În 1957 a intrat în funcţiune, la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti, primul reactor atomic românesc de cercetare, cu o putere de 200 KW.
– În 1976 NASA publica celebra fotografie „Fața de pe Marte”, făcută de naveta spaţială „Viking 1”, fotografie umanoidă ce a dat naştere la adevărate teorii ale conspiraţiei. Dacă atunci unii credeau că faţa era făcută de mâna omului, ba chiar de extratereştrii, în prezent, în imaginile surprinse de satelitul HiRISE se pot vedea detalii incredibile, conform cărora formele chipului sunt date de relieful stâncos, plat pe margini şi foarte crestat în interior, dând senzaţia unei feţe umane.
– În 1979 apărea, în ţara noastră, decretul privind gospodărirea „judicioasă” şi reducerea consumului de energie electrică, termică şi gaze naturale. Au început atunci scumpirile şi restricţiile impuse populaţiei României, restricţii care vor jalona deceniul următor. La 31 iulie 1991 preşedintele american, George Bush, şi omologul său rus, Mihail Gorbaciov, semnau, la Moscova, Tratatul privind reducerea armelor strategice (START I), iar în 2006 liderul comunist cubanez Fidel Castro a transferat puterea în mâinile fratelui său, Raúl Castro.
– În 31 iulie s-au născut: fizicianul englez John Canton (1718); chimistul german Friedrich Wöhler (1800); inventatorul american de origine suedeză John Ericsson (1803); entomologul englez Francis Walker (1809); compozitorul francez de operetă Robert Planquette (1848); epidemiologul și patologul american Theobald Smith (1859); astronomul român Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti (1866); pictorul cubist şi gravorul francez Jacques Villon, fratele pictorului Marcel Duchamp (1875); istoricul și filologul român Vasile Grecu (1885); compozitorul și profesorul român Simeon Nicolescu, fondator şi dirijor al Societăţii „Muzica” din Bucureşti (1888); cântăreaţa şi profesoara română Aca [Aurora] de Barbu (1893); juristul şi istoricul român George Fotino (1896); tenorul român Nicu Apostolescu (1896); pictorul, sculptorul şi gravorul francez Jean Dubuffet (1901); poetul, eseistul şi filosoful român Grigore Popa (1910); economistul american Milton Friedman, laureat al Premiului Nobel (1912); actorul francez de film Louis de Funès (1914); chimistul american Paul D. Boyer, câştigător Nobel (1918); chimistul și scriitorul italian Primo Levi (1919); pictorul francez Maurice Boitel (1919);
avocatul englez Peter Benenson, fondatorul organizaţiei pentru drepturile omului „Amnesty International” (1921); compozitorul și muzicologul român Ştefan Niculescu (1927); cântăreţul german de origine rusă Ivan Rebroff, interpret de operă, folk şi cântece populare ruseşti – posesor al unei voci ce acoperea patru octave şi jumătate, de la registrul bas şi până la notele cele mai înalte (1931); actorul american Geoffrey Lewis (1935); pictorul și profesorul român Henry Mavrodin (1937); actorul român de teatru şi film Nicu Constantin (1939); actrița americană de film și scenarista Geraldine Chaplin, fiica celebrului Charlie Chaplin (1944); scrimera română Ecaterina Stahl-Iencic (1946); actorul britanic de teatru, film şi televiziune Richard Griffith (1947); radiofonista şi lingvista română Carmen Dumitriu (1947); psihologul român, jurnalistul, radiofonistul și omul de televiziune Andrei Partoș (1949); compozitorul și cântăreţul român Mircea Baniciu, fost vocalist al grupului rock „Phoenix” (1949); prozatorul, eseistul, nuvelistul, poetul, publicistul şi traducătorul român Alexandru Vlad (1950); actorul şi producătorul american de film Wesley Snipes (1962); actriţa canadiană de film și televiziune și cascadoarea Christina Cox (1971); actrița britanică de film, teatru și televiziune Emilia Fox (1974) și actrița americană Dana Gourrier (1979).
– La 31 iulie au murit: călugărul spaniol Ignațiu de Loyola, întemeietorul Ordinului Iezuit (1556); filosoful, criticul de artă, eseistul, romancierul şi dramaturgul francez Denis Diderot (1784); poetul maghiar Petöfi Sándor (1849); compozitorul și pianistul maghiar Fránz Liszt (1886); omul politic şi istoricul francez Jean Jaurés, unul dintre fondatorii Partidului Socialist Francez şi ai ziarului „L’Humanité” (asasinat în 1914); scriitorul, reporterul și pilotul francez de aviație Antoine de Saint-Exupery (1944); mitropolitul român Iustin Moisescu, al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1986); violoncelistul și profesorul francez André Navarra (1988); episcopul român Ioan Ploscaru, lider al Bisericii Române Unite cu Roma (1998); economistul olandez Willem Frederik „Wim” Duisenberg, primul preşedinte al Băncii Centrale Europene şi cel ce a introdus moneda unică în Europa, faptă pentru care este supranumit „Părintele euro” (2005); actorul francez de film Jean-Paul Roussillon, laureat al Premiului César (2009); fotbalistul și antrenorul englez Sir Bobby Robson (2009); criticul literar rus Evgheni Pasternak, fiul scriitorului Boris Pasternak (2012); prozatorul, dramaturgul, eseistul şi scenaristul american Gore Vidal (2012); actorul actorul american de origine siriană Michael Ansara (2013); medicul profesor doctor și omul politic român Iulian Mincu, fost ministru (2015); scriitorul rus Fazil Iskander (2016); actorul francez de comedie Jean-Claude Bouillon (2017); chitaristul de jazz, compozitorul și producătorul american Chuck Loeb (2017);
actriţa, regizoarea și scenarista franceză Jeanne Moreau, legendă a cinematografiei franceze și simbol al libertății femeilor (2017) și regizorul de teatru şi producătorul american Harold Prince – cunoscut ca Hal Prince și supranumit „prinţul Broadway-ului” (2019).
Septimiu Cioloboc
