Oameni & Fapte- 6 mai

Publicat de radiomures, 6 mai 2015, 06:08

– La 6 mai 1527 mercenarii germani conduşi de împăratul romano-german Carol Quintul au asediat şi invadat Roma, ucigând peste 4.000 de locuitori. Asta e o faptă rea. Cea bună vine din partea regelui Henric al VIII-lea care, în 1536, a ordonat ca bisericile să fie dotate cu Biblii în limba engleză. Deh, la câte neveste a avut (din şase pe două le-a decapitat), şi-a mai spălat din păcate! Pe 6 mai 1600, Mihai Viteazul l-a alungat pe Ieremia Movilă şi a ocupat Moldova, realizând astfel prima unire politică a celor trei ţări române. În 1639 s-a terminat construirea bisericii „Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, monument de o mare frumuseţe, cu faţadele integral îmbrăcate în piatră sculptată şi aurită. Acolo, pe lângă mormântul ctitorului se află şi cele ale lui Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza.

În vestul Europei, la 6 mai 1682 regele Ludovic al XIV-lea al Franţei și-a mutat întreaga curte la Versailles, care va deveni sediul oficial al guvernului Franței. La peste un secol distanţă, în 1791, Palatul Luvru (Louvre) din Paris a fost transformat în muzeu.

– La 6 mai 1840 în Marea Britanie a fost pus în circulaţie primul timbru poştal din lume, cunoscut în istorie ca „Penny Black”. Pe pământ românesc, în anul 1888, medicul Victor Babeş efectua primele vaccinări antirabice la Institutul Antirabic din Bucureşti. După exact un an, în 1889, Turnul Eiffel a fost deschis oficial spre vizitare publicului în cadrul Expoziției Universale din Paris. În 6 mai 1891 Paulina Cruceanu, absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, devenea prima farmacistă din România. Însă fapta următoare nu de leacuri prescrise avea nevoie. La 6 mai 1937 aeronava nazistă „Hindenburg”, cel mai mare dirijabil construit vreodată, a luat foc în timp ce încerca să aterizeze la Baza Aeriană din Lakehurst, statul american New Jersey. Din cele 97 de persoane aflate la bord au murit 36 de pasageri și membri ai echipajului. De o nuntă ca-n poveşti ce ziceţi? Ei bine, la data de 6 mai 1960 peste 20 de milioane de oameni au vizionat prima nuntă regală televizată: a Prințesei Margareta cu fotograful englez Anthony Armstrong-Jones, la Westminster Abbey. Bănuim că transmisiunea a ieşit O.K., cât despre poze… ce să mai vorbim!? În 1984 a avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci, ocazie cu care a primit „Ordinul Olimpic” din partea preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Juan Antonio Samaranch.

– La data de 6 mai 1990 s-a realizat „Podul de flori” de peste Prut – cea dintâi deschidere a frontierelor dintre România şi actuala Republică Moldova după cel De-Al Doilea Război Mondial. În mod simbolic au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri, iar locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără acte. De acest fapt s-au bucurat peste un milion de persoane. La 4 ani distanţă (şi în cealaltă parte a Europei) s-a inaugurat oficial, în 1994, tunelul de sub Canalul Mânecii (EuroTunelul), care a creat o legătură terestră între Europa şi Marea Britanie. Considerat de experţi ca „lucrarea secolului al XX-lea”, EuroTunelul (lung de 50,3 km şi situat la o adâncime cuprinsă între 25 şi 45 de metri) a costat 10 miliarde de lire sterline. Ieşim la suprafaţă, ca faptele papale deosebite, subliniind că,
în 6 mai 2001, Papa Ioan Paul al II-lea devenea primul Suveran Pontif care intra într-o moschee. Evenimentul a avut loc în timpul unei călătorii în Siria.
Totul la vedere, totul la suprafaţă! O luăm iarăşi… underground, spunând că în 6 mai 2003 a fost inaugurată, la Moscova, staţia de metrou aflată la cea mai mare adâncime, „Park Pobedi” („Piaţa Victoriei”), construită la 90 de metri sub pământ.

– În 6 mai s-au născut: revoluționarul francez Maximilien Robespierre (1758); psihiatrul austriac Sigmund Freud (1856); scriitorul şi poetul indian Rabindranath Tagore, laureat al Nobel-ului (1861); ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei (1868); chimistul francez Victor Grignard, câştigător al Nobel-ului (1871); compozitor român Filip Lazăr (1894); actorul american de origine italiană Rudolph Valentino (1895); regizorul, scenaristul și actorul american Orson Welles (1915); chimistul american Paul Lauterbur, câştigător al Nobel-ului (1929); dramaturgul, prozatorul și eseistul român Dorel Dorian (1930); criticul literar român Laurențiu Ulici (1943); realizatorul român de emisiuni de radio Titus Andrei (1947); premierul britanic Tony Blair (1953) şi actorul american George Clooney (1961).

– La 6 mai au murit: filosoful și teologul olandez Cornelius Jansen (1638); naturalistul și exploratorul german Alexander von Humboldt (1859); chimistul britanic Alexander Williamson (1904); poetul belgian de expresie franceză Maurice Maeterlinck, laureat al Premiului Nobel (1949); poetul, dramaturgul, filozoful și eseistul român Lucian Blaga (1961); regizorul român de film Virgil Calotescu (1991); actrița și cântăreața germano-americană Marlene Dietrich (1992); Moses Rosen, șef al Cultului Mozaic din România (1994) şi premierul italian Giulio Andreotti (2013).

Septimiu Cioloboc