TRENUL DRAGOSTEI       

Publicat de Rotar Mirela, 8 martie 2024, 11:00

              Ia ascultați și meditați puțin asupra acestui aforism: „Viaţa e un tren fără călători şi opreşte o singură dată”.

  E scris adânc, nu? Adică, dacă ai doar două clase, ca trenul, s-ar putea s-o iei mot-a-mot. Și să te sui exact în trenul fără călători. Așa cum a făcut și îndrăgostitul despre care vreau să vă povestesc azi. Adolescentul de 20 de ani a furat o locomotivă. Că a furat, a furat, CFR-ul ar fi descoperit lipsa unor vagoane hăăăăt după vreun an bun, dar ghinionul lui a fost că șterpelise fix locomotiva. Iar locomotive avem puține. Că și la trenuri e ca la oameni: lume multă, oameni puțini… Și de unde credeți că a luat-o? Exact din gara celebră Medgidia. Gara de referință a românilor, gara literaturii noastre, gara lui Cotescu și a lui Andronescu. Coca, da? Gara-referință a muzicii noastre ușoare.  Omul nostru pare să fi  pornit pe urmele eroilor lui Băieșu, Tanța și Costel. Sau poate indrăgostitul avea ca referință muzicală în cap „Vin’ la noi la Medgidia, vara când se coace via”.

             În orice caz, fix de la Medgidia, (unde la orice colț de stradă găsești o linie moartă cu un tren pe ea), junele amorez voia să plece pe urmele dragostei. Tânărul a profitat de momentul de neatenție al lucrătorilor feroviari (care tocmai se cinsteau cu o vodcă mică), a urcat în cabină, a tras de niste manete-acolo, și a plecat. Aranjat la patru ace, purtând un costum Versace, cu bretonul frumos tăiat crop, după ultima modă, și cu adidașii ăi buni, omul nostru a mers aproape 200 de metri. Ca să-și impresioneze aleasa, respectiv pe Florinela din Valu lui Traian, destinația finală a escapadei.  Sau, în cel mai rău caz, măcar pe Maricica de la halta Poarta Albă, căreia i-ar fi putut arunca din mersul…trenului:

    -Auzi, Maricico, te scot la o plimbare cu locomotiva?

             Însă eroul nostru îndrăgostit a fost prins între stații. N-ar fi fost el prins, dar tumultul tinereții și aburii amorului l-au împins să facă niște lupinguri pe șine și a deraiat.

        Explicația cefereului vizavi de situație a fost una comică:

   -Dom’le, n-avem om să păzească locomotivele!

            Finalul triumfal a impresionat-o pe Maricica mai mult decât toată aventura. Cu fața căzută și frizura pleoștită, cu cătușele la mâini, tânărul a rostit, întru eternizarea dragostei lui, următoarele cuvinte:

     „Dacă am pierdut trenul vieţii, o să iau un avion: e mai rapid şi mă duce mai sus!”

            Maricica a leșinat.

Autor: Sidonia Buta

Ascultă Ne(știrea) zilei în fiecare vineri în „Bună dimineața, Transilvania!” după ora 9, sau, în reluare, în „Pulsul zilei” și „Sens Unic”, pe frecvențele 102,9 FM, 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.