Focurile arhaice de Revelion transformate în artificii
Unele tradiţii de Revelion se mai păstrează la sat, altele şi la oraş, dar încărcătura lor religioasă lipseşte. Din păcate, în zonele rurale tot mai puţini bătrâni au rămas în viaţă, să relateze aceste obiceiuri tradiţionale. O practică păgână s-a menţinut până astăzi, modalitatea de punere în aplicare fiind însă diferită.
Societăţile arhaice credeau că spiritele malefice se tem de zgomote puternice şi de lumină şi, de aceea, în noaptea dintre ani, aprindeau focuri mari şi făceau zgomot pentru ca în anul ce vine să fie feriţi de rele. Şefa secţiei de etnografie a Muzeului Judeţean Mureş, Laura Pop:
În zilele noastre, focurile şi tobele au fost înlocuite cu artificii, petarde şi pocnitori care marchează trecerea într-un Nou An fără ghinioane. Şi clopoţeii sunaţi cu putere la miezul nopţii alungă spiritele rele. Dacă nu doriţi să fiţi datori tot anul ce vine, încercaţi să vă plătiţi datoriile până la miezul nopţii. Unii merg mai departe şi ţin in buzunar o căpăţână de usturoi, pentru ca spiritele rele sa-i ocolească.
O altă superstiţie a românului este aceea că, în ultima zi din an şi în prima zi din cel nou, nu este bine sa facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casa (nici macar gunoiul), pentru că, o dată cu el, dăm afară şi norocul.
Mureşenii spun că mai păstrează unele tradiţii, dar şi că nu sunt foarte superstiţioşi:
La miezul nopţii de Anul Nou trebuie să deschideţi uşa, pentru ca anul vechi să iasă, iar cel nou să intre. Şi tot bătrânii mai spun că, la trecerea dintre ani, este bine ca fiecare să poarte o haină nouă şi ceva roşu, sau o altă culoare veselă care să atragă energiile pozitive.
Sanda Viţelar
Foto: www.evz.ro
